Transformarea SPP intr-o directie din cadrul MAI ar fi un deserviciu adus sigurantei statului, aspect dezbatut de ziarul nostru in numeroase ocazii. Potrivit pachetului de legi privind siguranta nationala, Serviciul de Protectie si Paza (SPP) ramane un serviciu independent, subordonat direct Administratiei Prezidentiale.

Razboiul politic dus de Marius Oprea, consilierul premierului Tariceanu, si Radu Stroe, deputat PNL, s-a incheiat prin infrangerea acestora. SPP trebuie sa fie un serviciu ferit de o birocratizare stufoasa, intrucat eficienta protectiei oferite presedintelui, dar si demnitarilor romani sau straini aflati pe teritoriul tarii noastre depinde de fluxul de informatii lipsit de blocaje.

Ca urmare a avertizarilor facute publice de BZA, si propunerea liberalilor privind trecerea Serviciului de Transmisiuni Speciale (STS) in portofoliul Ministerului Comunicatiilor a cazut, fiind o initiativa defectuoasa care ar fi dus la dezmembrarea acestei structuri.

Negocierile privind pachetul de legi al securitatii statului au ajuns la final. Potrivit surselor oficiale, STS va trece in subordinea MAI ca directie de sine statatoare, iar SPP va ramane un serviciu independent, aflat in slujba Administratiei Prezidentiale.

Razboiul politic pornit de liberalii Marius Oprea si Radu Stroe, care au propus trecerea STS in subordinea Ministerului Comunicatiilor, respectiv a SPP in subordinea MAI s-a incheiat. Propunerile paguboase pentru siguranta statului avansate de liberalii mentionati mai sus nu se vor concretiza.

In cazul in care initiativele ar fi prins la parlamentari, STS ar fi stat sub pericolul dezmembrarii, iar SPP ar fi devenit ineficient din cauza lantului birocratic.

SPP s-a infiintat la 26 decembrie 1989, cand responsabilii militari de la acea vreme au hotarat constituirea unui grup de patru ofiteri MApN, care sa asigure protectia fizica a membrilor marcanti ai Frontului Salvarii Nationale, constituit doar cu patru zile inainte. Prin Decretul nr. 204 din 7 mai 1990, Consiliul Provizoriu de Unitate Nationala a infiintat Unitatea Speciala de Paza si Protocol (USPP). Unitatea se afla in subordinea MApN (in componenta Brigazii de Garda), cu misiunea de a asigura protectia si paza demnitarilor romani, precum si a celor straini care vizitau Romania. Odata cu promulgarea Legii nr.51 / 26 iulie 1991 privind siguranta nationala a Romaniei, USPP a devenit Serviciul de Protectie si Paza (SPP)- un organ de stat “cu atributii in domeniul sigurantei nationale”. Activitatea SPP s-a desfasurat pe baza prevederilor unui Regulament aprobat la 15 noiembrie 1991 de Consiliul Suprem de Aparare a tarii.

Botez cu Trupe de Securitate

In 1998 a fost promulgata propria lege (191), de organizare si functionare a SPP, in baza careia isi desfasoaraa activitatea si in prezent, cu modificari si completari aduse actului normativ initial. Tot in anul 1998 a fost numit la carma SPP generalul Anghel Andreescu, fost ofiter in cadrul Trupelor de Securitate ceausiste.

Generalul Andreescu a inceput o reforma care, potrivit unor ofiteri din cadrul SPP, semana mai degraba cu o distrugere sistematica a serviciului. Au fost trecuti in rezerva multi ofiteri pregatiti, in plus, au fost desfiintate Centrul de Informatii Operativ si Centrul de Documentare Operativa, care asigurau fluxul de informatii al SPP.

Potrivit unor surse din sistem, desfiintarea celor doua centre a fost rezultatul unei rafuieli intre SPP, SRI si UM 0962, servicii secrete care isi disputau intaietatea in fata presedintelui tarii. Astfel, informatiile obtinute de SPP ajungeau pe masa presedintelui in aproximativ 30 de minute, surclasand SRI sau UM 0962.

Prin desfiintarea celor doua centre, SPP a pierdut fluxul de informatii, fiind dependent de SRI si de alte servicii secrete. Sub conducerea fostului ofiter de Trupe de Securitate, majoritatea factorilor de conducere ai SPP proveniti din Armata au fost inlaturati sau transferati la MApN. Functiile lor au fost preluate de fosti ofiteri de trupe de Securitate.

Generalul Andreescu a fost schimbat din functie in 1999, fiind transferat la Jandarmerie in postul de comandant. In perioada 2000-2005, conducerea SPP a fost asigurata de catre ofiteri proveniti din Armata, condusi de generalul Gabriel Naghi.

Rafuieli pe cinste

In anul 2005 Andreescu este readus la MAI ca secretar de stat, sef al Departamentului Ordine si Siguranta Publica, fiind cel care a preluat functia “generalului heroina”, Zaharia Toma.

In urma blocajelor birocratice care au aparut dupa desfiintarea propriului sistem de informatii, SPP a avut de pierdut, in consecinta si siguranta statului. Pe parcurs a aparut un alt fenomen care a daunat serviciului, spun surse autorizate. Institutia de pregatire de la Branesti a fost mutata la Palatul Parlamentului, unde s-a infiintat centrul de reciclare a cadrelor.

Totodata a fost redus numarul lectorilor si preparatorilor, iar cele mai multe cadre au fost recrutate din randul Jandarmeriei, uneori pe sistemul de “pile si relatii”. Insa, pregatirea sepepistilor (care sunt responsabili de protectia demnitarilor) se face la alt nivel decat cea a jandarmilor, iar lacunele cadrelor s-au reflectat si in privinta profesionalismului ofiterilor.

Mai mult, transferarea de cadre din Jandarmerie (foste Trupe de Securitate) la SPP a dus la tensiuni, chiar la rafulieli personale intre angajati.

Pe Arges in jos

Argesean la origini, la fel ca predecesorul sau, Anghel Andreescu, si Emil Constantinescu, Lucian Pahontu a fost numit in 2005 ca director al SPP. De asemenea, la fel ca Andreescu, Pahontu provine din cadrul Trupelor de Securitate si are experienta acumulata in Jandarmerie. De remarcat ca Pahontu a ajuns seful SPP la propunerea lui Andreescu in CSAT.

Potrivit surselor noastre, din 2005 pana in prezent au fost pensionati fortat 800 de angajati ai SPP, mai toti cu varsta de 40 de ani, adica in deplinatatea fortelor. Drept urmare, SPP mai are o structura informativa compusa din 10-12 ofiteri.

Ca o comparatie, Centrul de Documentare Operativa, desfiintat in 1998, avea in fiecare judet cate un ofiter care culegea informatii specifice de natura pericolelor care pot sa apara la adresa familiei prezidentiale si a principalilor demnitari ai statului.

Daca SPP ar fi fost subordonat MAI, asa cum au propus o parte din liberalii care tanjeau dupa secretele de la Cotroceni, garzile de corp ale presedintelui ar fi primit sarcini specifice politienesti, adica sa descopere cate cearceafuri si fete de perna fura cameristele de la Cotroceni, precum si cate karate au ghiulurile Elenei Udrea.

La aflarea vestii ca vor ramane la Administratia Prezidentiala si vor scapa de tutela politieneasca, sepepistii au trecut de la agonie la extaz. In schimb, problema adevaratei reforme din institutie a ramas moarta. Conform surselor noastre, SPP este pe cale sa devina famiglia Trupelor de Securitate.

Nepoti, fini, cumnati si nasi, cu totii au cate o mica ascendenta la Comandamentul Trupelor de Jandarmi de la Baneasa.

Daca lipsa defunctei SIPA s-a vazut in determinarea acuratetei informatiilor din celula lui Hayssam care o vizau pe fiica presedintelui, Elena Basescu, lipsa unitatii de informatii a SPP s-a reflectat in faptul ca nu exista un organ specializat care sa-l previna pe Traian Basescu in privinta pericolelor care-l pasc la iesirile sale intempestive in “decor”.

Dejeanca Adriana Saftoiu este singura consiliera de la Cotroceni care a ramas sa asigure protectia informativa a Matelotului.