Eva Maria Szabo o acuza pe Cristina Popovici, functionar public in cadrul Primariei Cluj-Napoca, ca incearca sa-i blocheze dosarul cu cererea de retrocedare a unui teren din livada Palacsay. Szabo sustine ca Popovici ii tine dosarul in sertar in loc sa-l trimita la Camera Agricola, astfel incat terenul, evaluat la aproximativ 100.000 de euro, sa fie verificat pe harta cadastrala.

Soarta Institutului de Cercetare Pomicola Palacsay este inca incerta, iar disputele privind retrocedarea continua.

Terenurile din livada Palacsay asteapta de 15 ani sa fie restituite proprietarilor de drept. Maria Szabo este una din persoanele care a mostenit pamant in zona. Ea a depus dosarul cu actele necesare inca din 1991, dar pana acum nu a vazut nicio palma de pamant din terenul care i-a apartinut candva tatalui ei.

In plus, ea a declarat ca exista persoane in Primarie care incearca cu orice pret sa puna bete in roate restituirii terenurilor. Acuzatia adusa de Szabo este completata si de declaratiile felecanilor si a ostezenilor. Acestia cred ca exista persoane din PSD interesate sa blocheze retrocedarile.

Aceasta afirmatie a fost sustinuta partial si de Laszlo Attila, liderul UDMR Cluj, la intalnirea organizata luni de Consiliul Judetean Cluj cu reprezentantii persoanelor fizice care revendica terenul gestionat de catre Institutul de Cercetare Pomicola Palacsay.

Reavointa sau neglijenta?

Maria-Eva Szabo o acuza pe Cristina Popovici, functionar public in cadrul Primariei, ca incearca sa-i blocheze dosarul cu cererea de retrocedare a unui teren din livada Palacsay.

Szabo sustine ca, desi dosarul depus de ea este complet, Popovici a dat dovada de reavointa si nu a dorit sa-l trimita la Camera Agricola, astfel incat terenul cerut sa poata sa fie verificat si masurat pe harta cadastrala. Maria Szabo este mostenitoarea unei parcele de 112 stanjeni in cadrul livezii Palacsay.

Pentru a-i fi restituita bucata de pamant de aproximativ 400 de mp, din care 140 mp drum, Szabo a depus dosarul cu toate actele necesare in urma cu mai multi ani. Cu toate acestea, ea a declarat ca acum risca sa-si piarda terenul deoarece dosarul ei este tinut de Popovici intr-un sertar, fara sa fie trimis catre Camera Agricola.

Disperarea cu care femeia ne-a povestit despre acest caz se datoreaza in mare parte pretului mare cu care se poate vinde terenul respectiv. In zona, un metru patrat de teren poate sa ajunga pana la 200 de euro. Cu alte cuvinte, conform declaratiilor Mariei Szabo, ea risca sa piarda aproape 80.000 de euro din cauza “neglijentei” Cristinei Popovici.

Anul si dosarul

Maria Szabo a mostenit pamantul de la tatal ei, care era proprietarul de drept al terenului. Prin decretul cu nr. 384/1956, parcela a intrat in proprietatea statului. Tot atunci au mai fost luate terenurile a peste 100 de clujeni, suprafetele intrand in cadrul Statiunii Experimentale Hortiviticole Cluj, actualul Palacsay.

Szabo sustine ca acum, cand se afla pe ultima suta de metri in cursa pentru recuperarea terenului luat cu forta de catre comunisti, s-a lovit de ostilitatea Cristinei Popovici, care a refuzat sa-i accepte dosarul ca fiind unul complet. Szabo si-a depus dosarul la fiecare lege nou aparuta privind retrocedarile.

In urma cu mai bine de 15 ani, odata cu aparitia Legii 18/1991, Szabo a depus la primarie primul dosar. Au urmat apoi legile 169/1997, 1/2000, 10/2001 si 247/2005 si, odata cu acestea, alte cereri si alte dosare depuse. Insa fara niciun rezultat concret.

Actionari pentru rachiu

Terenul Mariei Szabo se afla intr-o zona in care s-a construit masiv in ultimii ani, colonia Borhanci fiind una din viitoarele zone rezidentiale, extrem de bine cotate pe piata imobiliara clujeana.

Terenul de aproximativ 400 de mp a apartinut parintilor Mariei pana in 1956, an in care acesta a trecut in administrarea Statiunii Experimentale Hortiviticole Cluj, in baza decretului de expropriere 384/1956. Dupa Revolutie, deoarece Mariei Szabo si celorlalti proprietari nu li s-a putut restitui pamantul, toti acestia au devenit automat actionari la statiune.

“Chiria” pentru terenurile pe care statul le folosea, desi existau cereri de retrocedare, s-a rezumat la diverse cantitati de fructe sau de rachiu. Si, cu toate ca trocul parea sa fie suficient de avantajos pentru stat, Szabo sustine ca dupa 1999 actionarii nu au mai primit nici aceste plati in natura.

Reprezentantii Palacsay au motivat sistarea platilor catre actionari prin lipsa de profit. Cu toate ca din acte reiese intr-adevar ca statiunea nu era o afacere profitabila, vilele capilor din Palacsay au rasarit peste noapte de nicaieri.

“Tine dosarul in sertar!”

Anul trecut, odata cu Legea 247/2005, toti fostii proprietari care revendicau terenuri in statiune au fost nevoiti sa-si redepuna cererile la primarie. Insa, din cauza numarului mare de cereri inregistrate, acestea au fost impartite la diverse comisii, constituite in cadrul primariei, menite sa verifice validitatea actelor depuse la dosarele de restituire.

Astfel, dosarul Mariei Szabo a ajuns la Cristina Popovici. De aici au inceput si problemele semnalate de Szabo. Aceasta sustine ca Popovici a incercat cu orice pret sa gaseasca o cale pentru a nu trimite dosarul la Camera Agricola. Maria Szabo sustine ca functionarul public a dat dovada de reacredinta de cate ori a fost intrebata de ce nu inainteaza dosarul.

“Am fost la ea la birou, sa vad daca mai e nevoie de ceva la dosar. Dar ea nici macar nu a vrut sa-l caute. Era la ea in sertar, l-am vazut si eu ca e acolo, dar ea se prefacea ca nu stie despre ce e vorba.

Cand in sfarsit am reusit sa o fac sa ma bage in seama si sa se uite peste dosar, mi-a spus ca in certificatul de mostenitor nu e trecut acest teren si ca din cauza asta nu poate sa trimita dosarul la Camera Agricola“, sustine Maria Szabo.

Asta cu toate ca ar fi fost ilegal ca in certificatul de mostenitor sa fie trecut un teren care, in urma cu aproape 50 e ani, a fost trecut abuziv in domeniul statului.

Decretul pierdut

Dupa ce aceasta problema a fost clarificata intre Szabo si Popovici, functionara a cerut ca la dosar sa fie atasat si decretul prin care s-a facut exproprierea. Ceea ce a insemnat pentru Maria Szabo alte drumuri si alte ore pierdute la diverse institutii. Initial, ea a cerut date despre acest decret la Prefectura, care insa a instiintat-o ca el nu se afla in baza lor de date.

Szabo a fost redirectionata inspre Arhivele Statului, dar nici aici nu a avut mai mult succes. Femeia a incercat si la Biblioteca Judeteana si la Biblioteca Central Universitara, insa tot degeaba.

Cu toate acestea, numarul decretului prin care s-a facut exproprierea este mentionat in cartea funciara comuna, in care sunt inscrisi toti fostii proprietari de terenuri care au trecut in administrarea statiunii pomicole. In plus, lui Szabo i s-a transmis, atat de la Prefectura cat si de la Directia Judeteana a Arhivelor Nationale, ca este singura persoana care a cerut acest decret.

Asta cu toate ca exista mai multi clujeni care au depus cereri pentru terenuri in zona respectiva. “Daca acest decret trebuie adaugat la dosar, este ciudat faptul ca Popovici mi l-a cerut doar mie, nu si celorlate persoane care au depuse cereri pentru restituirea terenurilor”, a afirmat suspicioasa Maria Szabo.