PSD si PD au sarbatorit ieri, in acelasi loc, separati doar de o vale, Ziua Muncii. Liderii “grupului de la Cluj” au dat Capitala pentru Ardeal. Dancu, Rus si Puscas au luat peste picior ultimele gaselnite de imagine propuse de Bucuresti, criticand “conceptul de furnicuta”.

Emil Boc, desi operat, a dansat la prima baie de multime, intr-o manifestare pro-Basescu organizata de PD.

Uitata “Micii, tablele si berea/ Asta n-a inteles puterea” a revenit ieri in fumegandul de mici Faget, la inecatul de bere izvor Sfantul Ion. Democratii si social-democratii clujeni s-au inteles, in premiera, la Cluj: “Noi pe dreapta malului, voi pe stanga”.

Cei mai matinali “intai - maisti” ai anului au fost, la Cluj, social-democratii.

Inca dinainte de a se ridica mira de ora zece, o mana de tineri struniti de liderul de la “municipiu”, Remus Lapusan, s-au pus pe furnicarit in jurul gratarului si al dozatoarelor, cu un elan muncitoresc ce i-a lasat cam reci pe batranii din partid, obisnuiti, mai in tinerete, cu marile mitinguri la care erau scosi cu toata intreprinderea cu tot.

Greierele si furnica

Nici urma de vreun tricou cu furnica, noul simbol cu care Geoana si echipa de la Bucuresti au inlocuit deja plecatii cocori de anul trecut. “in fond, treaba cu furnica nici nu e asa rea. Simbolizeaza harnicia”, incearca sa ne convinga un PSD-ist intre doua varste.

Trimiterea la suratele mai razboinice ale furnicilor, termitele, nu l-a impresionat. “astea-s rautati, noua oameni din zece cand zic furnica se gandesc la harnicie”, insista el. Dar cum partidul e mare, e loc si de opinie adversa, dupa cum adeseori a aratat...

“Hai dom’le, ce simbol e asta pentru un partid mare? Nu vezi ca deja, de cand cu povestea asta, au reaparut toate bancurile cu furnici?”, lanseaza provocarea un alt PSD-ist. “Ce banc?”, vine intrebarea.

“Pai ala cu greierele care merge la furnica si ii zice: «Furnico, plec la Paris, ca am mai multe concerte. iti aduc ceva?». «Lasa-ma, mai, greierasule. Nu-mi trebuie nimic, eu sunt cu munca.». Peste doua luni, greierasul se intoarce cu un Mercedes nou-nout de la Paris, inconjurat de greierite focoase.

«Furnico, maine zbor la New-York. Am cateva concerte pe Broadway. iti aduc ceva de acolo?». «Lasa-ma mai greierasule. Nu-mi trebuie nimic, eu sunt cu munca.», suna, din nou, raspunsul.

Peste doua luni se intorce greierasul la volanul unui Ferrari, inconjurat de camere de luat vederi, in glorie deplina. Scena se repeta. «Furnico, maine plec la Paris. Am cateva concerte. iti aduc ceva de acolo?». «Lasa-ma, mai, greierasule. Nu-mi trebuie nimic, eu sunt cu munca.

Dar a-propos, daca tot mergi la Paris spune-i lui La Fontaine sa se duca dracului!»”. Unii rad, altii privesc ca o blasfemie ca de Ziua Muncii sa iti permiti sa iei in raspar harnicia.

Musuroiul de la Cluj

Pe fond glumet, isi fac aparitia liderii “grupului de la Cluj”: Ioan Rus si cei trei Vasile: Dincu, Puscas si Soporan. Din orice unghi te uitai, nu prea semanau a furnici. “Poate ca ei, acolo, la Bucuresti, asa s-or fi gandit. Noi am preferat sa ramanem aici, in mijlocul membrilor nostri”, anunta Dincu, strategul PSD.

Apare, in context, intrebarea fireasca a lui Vasile Puscas: “De cand treaba cu furnicile, noua cum o sa ne zica, «musuroiul de la Cluj»?”.

De suspendari si de referendum se vorbeste putin, fara vlaga. intre timp, poporul PSD-ist clujean incepe sa se inmulteasca pe platoul de Sfantul Ion si, la un semnal sonor dat de sfaraitul primei transe de mici, face zid in jurul gratarului.

Inaintea amiezii, dupa ce s-au mai intretint cu membrii simpli si cu presa, liderii “grupului de la Cluj” se retrag discret.

Operatiunea carbuni contra vot

Pentru ca, pe scena, sa faca loc altui personaj. in zare se ivesc doua tricouri portocalii. Zgribulite, mai ceva ca furnicile. Nu mai trece multa vreme si rumoarea creste in tabara PSD-ista: “Vine Boc!”.

Impreuna cu familia, insotit de presedintele PD Cluj, Daniel Buda, dar si de presedintele executiv, Florin Stamatian, Boc paseste prudent, la prima iesire in public dupa operatia de apendicita.

Tabara PD-ista descalecase pe malul drept al paraului ce cresteaza tapsanul de la Sfantul Ion, peste vale de cea PSd-ista, asa ca, pentru a ajunge la ai lui, Boc e nevoit sa strabata multimea social-democrata. Nici un fel de ostilitate fatisa.

Stringeri de mana, “la viitoarea sedinta de Consiliu Local sa luam in discutie si drumul acesta din Faget” - catastrofal, dealtfel -, Boc mai imparte autografe, imbulzeala la mici... Se mai baga in seama unul, privind la un pesionar cu farfuria goala: “Ce partid e asta de-l asteapta pe primar cu farfuria goala.

Daca era PRM-ul i-o umplea cu varf”. Printre jalbele verbale ale oamenilor, ajutat de ai sai,

Boc trece valea in tabara PD, unde e intampinat cu urale. isi pune, pentru cateva clipe, un tricou pe care scria “Cetateanul suspendat” si, cu tot socul post-operator, nu poate refuza o simpatizanta simpla si extrem de vesela de la o “invartita somesana”. E drept, nu tocmai energica.

Baia de multime ce a urmat a fost o urmare fireasca. impreuna cu democratii clujeni, Boc a impartit, la fiecare vatra fumeganda, cate un sac de carbuni, o mai veche reteta liberala de Cluj.

“Dati-ne si noua carbuni si votam PD-ul!” strigau niste tinerei care mai aveau ceva cicluri electorale pana a ajunge la deplina maturitate politica. Dar nu de votat PD-ul era vorba, caci de fiecare sac de carbune era atasata o coala pe care scria: “Arde-i pe corupti! in 19 mai mergi la vot. Spune NU demiterii presedintelui Traian Basescu!”.

In ast rastimp, doctorul Stamatian explica tot ce are voie Boc sa manance si sa bea la petrecere: mai nimic. Traiasca 1 Mai!