O parte din detinutii de la Penitenciarul de Maxima Siguranta de la Poarta Alba au devenit muncitori respectabili, desi fac ani grei de puscarie pentru nelegiuirile savarsite in libertate. Patru detasamente de detinuti presteaza in prezent diverse munci la diferite societati comerciale din Constanta.

Asta inseamna 100-150 de oameni, care muncesc in locatii precum Fabrica de saci de la Romtextil, fabrica de BCA, in constructii, la ridicarea de biserici, de pilda, sau in agricultura. Daca pentru celelalte munci detinutii manifesta un interes viu, agricultura reprezinta o adevarata corvoada.

Aproape de fiecare data cand apare o astfel de oportunitate, oamenii se dau „loviti”: ii doare capul, sunt obositi, orice scuza fiind folosita doar pentru a scapa de corvoada muncilor agricole. In alte situatii, munca devine o sansa de a „evada” din inchisoare, pentru a socializa, a schimba aerul de puscarie, dar si pentru motive mult mai concrete.

Vorbim aici despre banii pe care ii incaseaza un detinut pe urma muncii prestate, dar si pentru zilele care i se scad din pedeapsa. De regula, penitenciarul negociaza cu patronul pentru o suma mai mare decat salariul minim pe economie, in functie de complexitatea lucrarior care trebuie executate.

Din acesti bani, detinutul se alege cu 30%, bani pe care-i poate folosi dupa bunul plac: ii cheltuie pe loc, ii trimite familiei sau pur si simplu ii depoziteaza intr-un cont. Teoretic vorbind, un detinut inchis pentru 20 de ani se poate alege cu o mica avere la iesirea din inchisoare.

Pe langa bani, cele mai tentante pentru detinuti sunt zilele de munca scazute din pedeapsa: la trei zile muncite, o zi de puscarie mai putin. Astfel, pentru o luna de munca, detinutului i se scade o saptamana din pedeapsa.

Cel mai important aspect ramane insa re-socializarea, faptul ca omului nu i se inchid definitiv toate usile spre normalitate si i se usureaza enorm reintegrarea in societate dupa ispasirea pedepsei. In plus, la penitenciar exista cursuri de specializare pentru diferite meserii, de la tamplar pana la patiser si cofetar.

La Poarta Alba s-au achizitionat prin fonduri PHARE utilaje de tamplarit, folosite acum de detinuti, iar periodic, cofetari si patiseri de prestigiu vin si predau cursuri de specializare, foarte bine primite de detinuti. De regula, contractele se deruleaza pe termene scurte, de cateva luni, cele pe termen lung fiind incheiate pe un an de zile.

In acest moment, detinutii de la Poarta Alba sunt angrenati in patru activitati exterioare, precum munca desfasurata la fabrica de saci Romtextil sau la fabrica de BCA. In primul caz, este vorba despre 10 detinuti, care lucreaza in baza unui contract de un an. Romtextil vine si isi ridica angajatii de dupa gratii cu masina proprie, la sfarsitul zilei de munca aducandu-i inapoi la penitenciar.

Colaborarea cu Romtextil dureaza de anul trecut, dar nu este batuta in cuie, ci depinde de comenzile firmei. Astfel, anul trecut detinutii au ambalat saci doar doua luni, desi contractul a fost incheiat pe un an.

In prezent, penitenciarul se afla pe punctul de a semna cateva noi contracte, iar detinutii vor avea o vara plina, cu atat mai mult cu cat va incepe si sezonul agricol, spre disperarea multora dintre ei. Pentru unii, insa, corvoada prasitului este inlocuita de o munca izbavitoare, la propriu.

Este vorba despre lucrarile care se desfasoara la o biserica din Techirghiol, la care au muncit si anul trecut si la care vor merge si in aceasta vara. In rest, oamenii certati cu legea descopera in agricultura o pedeapsa mult mai aspra decat puscaria propriu-zisa.

Cu exceptia, poate, a celor care au devenit deja patiseri si cofetari si care ne pregatesc din inchisoare croisantele si savarinele pe care le luam de la coltul strazii.