onela Viorica Ungureanu este o fetita care abia ce a implinit 6 anisori, dar care trebuie si ea sa respecte legea si sa mearga la scoala. Pentru ca s-a nascut tocmai in Poiana Sohodolului, Ionela, ca si ceilalti colegi de scoala, are in fiecare zi o experienta mai aparte. Ora ei de trezire este un adevarat cosmar pentru un copil obisnuit cu orasul.

Ionela trebuie sa plece devreme spre scoala daca nu vrea sa intirzie la prima ora. Abia trezita, cu ochii cirpiti, Ionela trece in fata ligheanului cu apa rece. Racoarea din aerul curat si apa proaspata ii aprind repede obrajii. “Spala bine miinile cu sapun si freaca bine. Asa ca azi ii prima zi de scoala si tra’ sa fii curata si frumoasa. Asa, no acum da si pe fata. Asa ii bine.

Acuma, poftim si sterge-te”!, o invata cu grija si rabdare mama sa, Emilia Ungureanu. Ionela nu pleaca la scoala pina nu se pregateste temeinic. Se spala bine pe fata sa se trezeasca de tot, se imbraca cu hainele cele bune, pentru ca este prima zi de scoala din viata ei. “Uite, asta ii costumu’ cu care te imbraci azi.

Ii cusut de buna ta si cu asta te imbraca mama azi sa mergi cu el la scoala”, ii explica Emilia fetitei si o ajuta sa isi imbrace portul popular.

Drumul spre scoala

Ionela isi aduna citeva rechizite intr-o mica geanta si iese la poarta.

Nu pleaca inca, pentru ca si la Sohodol “floraria” este foarte importanta, pentru ca nu poate exista o prima zi de scoala fara un buchet adecvat. In creierii muntilor, astfel de cumparaturi se fac insa in gradina de linga casa, iar cea mai priceputa florareasa ramine mama. “No, uita, aici is floricelele. Asta tine-l asa in sus, frumos, si il dai la doamna invatatoare.

Astalalt, tine-l asa linga ala, si asta il dai la domul primar”, o sfatuieste mama pe Ionela. “Tatal nostru care-le esti in Ceruri, Sfinteasca-se numele tau, Fie imparatia Ta, Fie voia Ta”, isi rosteste fetita cele citeva cuvinte de ruga, pentru o zi ferita de pericole si porneste apoi voiniceste la drum.

Ionela are de mers aproximativ 3 kilometri, iar cu pasii ei micuti asta inseamna cam o ora. Mama sa ii sare in ajutor. “Da gentuta la mine ca azi o duce mama pina acolo, apai de miine o duci tu singura, de ti s-a uri de ea”, ii spune, cu o voce ocrotitoare, Emilia.

Zborul unui sufletel

Ionela pare sa nici nu vada drumul. E ocupata sa o asculte pe mama ei care o invata cum sa se pazeasca singura de animale salbatice si cum sa se descurce de acum incolo. “Sa nu te certi acolo cu colegii! Sa vorbesti frumos! Si vezi cum mergi pe drum! Cind gati, sa stai acolo sa ma astepti! Sa nu pleci singura!”, o sfatuieste mama grijulie.

Se intoarce apoi si ne explica: “Acuma, om mai mere si noi sa o ducem ca umbla animale, umbla ciini pe drum. Ii lung de mers si mai sint dealuri si pariie cind creste apa. Nu o prea putem lasa singura ca ii numa’ un pic de copilut. Drumul ii foarte greu si nu este masina. Nu este nimica”, adauga Emilia Ungureanu.

Bucuroasa ca va incepe o noua viata, cea de scolar, Ionela isi saluta vesela vecinii pe care ii cheama cu ea, sa impartaseasca impreuna minunea primei zile de scoala. “Buna ziua. Am plecat la scoala. No, hai nu vii cu noi?”, striga Ionela, peste citeva zeci de metri, la o femeie cu furca. Raspunsul o dezamageste dar nu uita sa fie politicoasa. “No, atunci spor la munca”!, striga Ionela si pleaca mai departe.

In prima banca

Odata ajunsa la scoala, Ionela asteapta plina de emotii primul clopotel. In rest, nu ii este teama, pentru ca abecedarul frumos colorat nu are taine pentru ea. Chiar daca este abia in clasa pregatitoare, Ionela se descurca destul de bine cu cititul. Primarul, preotul satului, parintii si invitatii stau toti aliniati si privesc cum incepe un nou an scolar.

Pentru Ionela si pentru colegii sai momentul este sufocant. Respiratia se stringe incet si miinile se racesc instantaneu. In creierii Muntilor Apuseni, anul scolar incepe in aceeasi data, doar trairile sint altele. Pentru Ionela, momentul este “un inceput al vietii”. O sa invete sa citeasca si sa socoteasca iar cind ajunge acasa o va ajuta pe mama.

Munca se va reduce pentru ca fata trebuie sa faca o scoala, sa fie cineva. Ciclul se repeta in fiecare an si, tot la acelasi interval, alti moti isi incep drumul prin viata, in bancile primei zile de scoala.