Cu magistrații protestând și blocând instanțele, Coaliția dă înapoi și instituie o perioadă de grație de cinci ani pentru pensionarii speciali. Astfel, procurorii și judecătorii se pot pensiona până în 2028 în aceleași condiții ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, și beneficiind de o pensie în cuantum de 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate.

Protest al magistratilor, pe treptele Palatului de Justitie din BucurestiFoto: Agerpres

De aceleași condiții de pensionare prevăzute de legile în vigoare acum beneficiază și celelalte categorii de pensionari speciali și pensionarii militari, în următorii cinci ani.

Amendamentul a fost depus la Camera Deputaților în ultimul moment și prevede:

  • „Persoanele prevăzute la alin.(1) care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerințele legale pentru a beneficia de pensie de serviciu conform reglementărilor în vigoare anterior modificărilor și completărilor aduse prin prezenta lege, precum și persoanele care, până la această dată, au o vechime de minimum 25 de ani conform acelorași reglementări, beneficiază de drepturile aferente pensiei de serviciu în condițiile reglementate anterior intrării în vigoare a prezentei legi. (6) Prevederile alin.(5) se aplică până la data de 31 decembrie 2028.”

Inițiatorii amendamentului motivează că această prevedere este necesară „pentru menţinerea în activitate a celor care ar îndeplini condiţiile de pensionare, fără a destabiliza sistemul public prin ieşirea la pensie a unui număr foarte mare de angajaţi”.

CONSULTĂ AICI NOUA FORMĂ A LEGII APROBATE DE CAMERA DEPUTAȚILOR

După data de 31 decembrie 2028, regulile se schimbă. introducându-se o vârstă minimă de pensionare care crește până la 60 de ani, în 2035, în cazul magistraților, și 65 de ani în cazul celorlalte categorii.

Astfel, magistrații se pot pensiona dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în funcție și îndeplinesc vârsta standard de pesionare prevăzută de lege. De asemenea, pensia de serviciu va fi în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent, din ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eșalonării prevăzute de lege.

De asemenea, cuantumul nu poate depăși nu poate fi mai mare decât 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu.

Totodată, pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu net care se determină pe baza câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității, se aplică o cotă de impunere de 15%

Modificările operate de către comisie de muncă au fost adoptate de către plenul Camerei Deputaților,pe repede înainte, dar actul normativ se va întoarce la Senat pe motiv că au fost aprobate mai multe amendamente care "generează deosebiri majore de conţinut juridic" faţă de forma adoptată anterior.

"Precizăm că amendamentele admise în timpul dezbaterilor generează deosebiri majore de conţinut juridic şi existenţa unei configuraţii deosebite, semnificativ diferite, a proiectului de Lege faţă de forma adoptată de Senat, precum şi faptul că devin aplicabile dispoziţiile art.75 alin.(4) şi (5) din Constituţia României. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 116 alin.(4) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Legea se întoarce la Senat pentru a fi dezbătută în procedură de urgenţă", se precizează în raportul comisiilor de specialitate.

Reamintim că pe 14 iunie ministrul Muncii, Marius Budăi anunța că in proiectul legii eliminării pensilor speciale există prevederea ca pentru magistraţi, nu se vor mai permite perioade asimilate şi pensionare pe baza vechimii se va începe de la 20 de ani strict în magistratură, urmând ca în următorii 5 ani, an de an, să crească această perioadă până la 25 de ani”.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis într-un comunicat de presă transmis săptămâna trecută, când mii de procurori și judecători au protestat față de modificările la legea pensiilor speciale, că sistemul judiciar este de acord cu soluția legislativă ca nivelul maxim al pensiei să nu depășească salariul în plată al unui magistrat în activitate, precum și cu stabilirea unui prag de vechime de 25 de ani.

Magistrații spuneau că sunt de acord și cu stabilirea unei vârste de pensionare, însă cer însă o perioadă de tranziție. Astfel, susțin ei, se va „asigura încrederea legitimă a profesioniștilor din sistemul judiciar, care și-au început cariera în temeiul unui cadru juridic diferit”. „Prin urmare, este necesar ca dispozițiile legale să reglementeze o metodă reală de etapizare a creșterii vârstei de pensionare, pe o perioadă de timp rezonabilă, astfel încât să nu se creeze situații discriminatorii între profesioniștii cu o vechime similară în sistemul judiciar, dar cu o vârstă biologică diferită”, se preciza în comunicatul CSM.

Cum arata proiectul inițial al Coaliției cu regulile privind condițiile de pensionare

În prezent magistrații se pot pensiona indiferent de vârstă dacă au o vechime de 25 de ani în activitate. Ei beneficiază de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

În varianta inițială prezentată de Coaliție și votată de Senat vârsta de pensionare crește de anul viitor etapizat, de la 50 de ani, în 2024, la 60 de ani în 2035.

De asemenea, pensia de serviciu va reprezenta 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent, aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării.

Totodată, se propune un impozit de 15% penstru suma care depășește salariul mediu net.

„Până acum s-a propus un impozit de 30% ce depăşeşte salariul mediu brut pe economie cunoscut şi utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Ultima variantă este cu 15%, dar cu un prag mai coborât şi anume la salariul mediu net, nu brut”, a precizat, recent, ministrul Muncii Marius Budăi.

În România, sunt 5.252 de magistrați pensionari, iar pensia medie de serviciu este de 21.555 de lei, din care 19.902 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.101 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.