PRM a invocat cel putin trei motive in contestatia catre Curtea Constitutionala, fiind sustinuti de catre unii parlamentari PC. In timpul votului de marti, si alti parlamentari de la PNL si UDMR au sustinut ca legea contine prevederi care ar putea sa cada la Curte, cum ar fi introducerea votului uninominal la alegerea presedintilor de Consilii Judetene.Cu toate acestea, legea a fost aprobata cu larga majoritate.
Deputatul PRM, Lucian Bolcas a declarat pentru HotNews.ro ca legea electorala va fi atacata in aceasta dupa-amiaza la Curtea Constitutionala pe motiv ca incalca cel putin 3 mari princpii din legea fundamentala.
● Noua lege electorala prevede ca viitorii candidati la Senat sau Camera Deputatilor vor trebui sa depuna in contul Autoritatii Electorale Permanente o garantie de cinci salarii minime. Acesta prevedere a fost explicata ca o metoda de descurajare a aventurierilor, utilizata si in alte tari, ca banii se pierd in cazul in care candidatul nu castiga. PRM sustine ca prevederea incalca articolul 4 alineatul 2 din Constitutie care prevede ca “Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala”. Bolcas mai spune ca garantia de cinci salarii minime incalca si dreptul cetatenilor de a candida si de a fi ales.
● Tot articolul 4 din Constitutie este invocat de PRM si in ce priveste posibilitatea acordata minoritatilor de a li se permita sa depuna aceleasi candidaturi in mai multe colegii electorale, “pe cand unui cetatean roman de etnie romana i se interzice sa candideze in mai multe colegii”. “Nu este o discriminare pozitivia, protectia minoritatilor”, ci este o bataie de joc la adresa etnicilor romani”, sustine Bolcas.
● PRM a criticat introducerea votului uninominal la alegerea presedintilor de Consilii Judetene, insa argumentele lor au fost sustinute si de unii deputati juristi de la PNL sau UDMR. Ponta i-a acuzat pe liberali ca se opun votului uninominal la sefii de Consilii Judetene pe motiv ca nu au oameni suficient de cunoscuti. Juristii de la PRM, sustinuti de juristi de la PNL, sustin insa ca articolele 121 si 122 din Constitutie definesc clar autoritatile administratiei publice locale, iar presedintele de Consiliu Judetean nu intra in aceasta categorie.
Votul uninominal la alegerea presedintilor de Consilii Judetene a fost introdus in legea privind alegerea membrilor Camerei Deputatilor si Senatului de catre deputatul PSD, Victor Ponta. El i-a acuzat pe liberali ca se opun votului uninominal la sefii de Consilii Judetene pe motiv ca nu au oameni suficient de cunoscuti.Unii juristi de la PRM si PNL compara Consiliile Judetene cu Camera Deputatilor sau Senatul, unde presedintele este ales de catre deputati sau senatori.
Juristi PNL alaturi de PRM
“Curtea Constitutionala va constata ca acest articol este neconstitutional, nu are cum sa nu constate. Acest articol contravine flagrant legii fundamentale”, ne-a declarat deputatul PNL, Dragos Ujeniuc. Alti juristi de la PDL susin insa ca articolul nu este constitutional, pentru ca legea fundamentala nu interzice nicaieri ca presedintele de Consiliu Judetean sa fie ales prin vot direct, prin urmare introducerea acestei prevederi in legea electorala nu contravine legii fundamentale.
Dupa ziua votului, mai multi lideri liberali si-au exprimat temerea ca judecatorii Curtii Constitutionala ar putea declara acest articol neconstitutional. În ciuda observatiilor mai multor deputati juristi, amendamentul PSD a fost adoptat cu largă majoritate, adică cu 132 de voturi pentru, 42 împotrivă şi 62 de abţineri.
Ulterior, PNL a precizat că reprezentanţii liberali isi declină responsabilitatea in situaţia în care legea votului uninominal va fi blocată din cauza declarării ca neconstituţional al articolului referitor la alegerea preşedinţilor de consilii judeţene. PNL a susţinut că o eventuală compromitere a uninominalului va fi din vina PSD şi PD-L, care au insistat pentru includerea prevederii în Lege, deşi situaţia putea fi rezolvată prin adoptarea imediată a unui act normativ separat.
