Ludovic Orban a demisionat din funcția de prim-ministru în urma rezultatelor alegerilor parlamentare, care au adus pentru PNL puțin peste 25% din voturi, iar premier interimar este ministrul Apărării, Nicolae Ciucă. Ce atribuții are un guvern interimar? Poate emite numai acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova însă politici noi.
Guvernul a anunțat marți dimineață că ministrul Apărării Naționale, Ionel Nicolae Ciucă, a preluat mandatul de prim-ministru interimar, în urma desemnării de către președintele Klaus Iohannis.
Prin urmare, acum România are un guvern interimar.
Stuaţiile în care la guvern intervine interimatul sunt prevăzute de Constituție:
- Atunci când un guvern este demis prin retragerea de către Parlament a încrederii acordate sau dacă prim-ministrul demisionează, îşi pierde drepturile electorale sau se află în stare de incompatibilitate, deces.
Articolul 110 din Constituție:
- (1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.
- (2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106 (funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege), cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.
- Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.
Codul administrativ vine cu completări, menționând că guvernul interimar poate emite numai acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova însă politici noi. În perioada de interimat, Guvernul nu poate să emită ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege.
Un guvern cu drepturi depline îndeplineşte, conform Codului administrativ, următoarele atribuţii principale: iniţiază proiecte de lege; emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative; asigură executarea de către autorităţile administraţiei publice a legilor şi a celorlalte acte normative date în aplicarea acestora; elaborează proiectele de lege a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe care le supune, separat, spre adoptare Parlamentului; asigură apărarea ordinii de drept, a liniştii publice şi siguranţei cetăţeanului, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în condiţiile prevăzute de lege; asigură integrarea României în structurile europene şi internaţionale; negociază tratatele, acordurile şi convenţiile internaţionale care angajează statul român.
La rândul său, prim-ministrul cu drepturi pline reprezintă Guvernul în relaţiile acestuia cu Parlamentul, preşedintele României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autorităţi şi instituţii publice, partidele şi alianţele politice, sindicatele, cu alte organizaţii neguvernamentale. Totodată, premierul cu drepturi pline numeşte şi eliberează din funcţie: conducătorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, secretarul general şi secretarii generali adjuncţi ai Guvernului, secretarii de stat şi consilierii de stat din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, secretarii de stat şi subsecretarii de stat, alte persoane care îndeplinesc funcţii publice, în cazurile prevăzute de lege, potrivit sursei menţionate mai sus.
Procedura de învestire a Guvernului
- Conform articolului 103 din Constituţie, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
- Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
- Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
- Prim-ministrul, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune jurământul individual, în faţa preşedintelui României.
0
1
