Comandantul Institutului şi Muzeului Militar de la Budapesta, colonelul Vilmos Kovács, susține că nu s-a înregistrat niciun progres în privința rezolvării situației cimitirului de la Valea Uzului, unde primăria din Dărmănești a amplasat 50 de cruci pentru soldații români căzuți în cele două războaie mondiale, fapt considerat de partea maghiară „o profanare gravă”.
Potrivit MTI, la invitaţia Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), instituţiile române, maghiare, ruse şi germane responsabile cu îngrijirea mormintelor militare au efectuat, miercuri dimineaţă, o vizită de informare în cimitirul militar din Valea Uzului.
Vilmos Kovács a declarat că cea mai urgentă solicitare a părţii maghiare a fost încetarea situaţiei de profanare gravă care a avut loc în cimitir. În opinia sa, a avut loc profanare prin faptul că, dintre cele patru rânduri de cruci de beton ridicate în memoria unor soldaţi români necunoscuţi, două au fost amplasate peste mormintele unor soldaţi maghiari. Partea română a considerat că profanarea nu a fost dovedită, a adăugat oficialul ungar.
“Există o singură soluţie în acest sens. În zona în care se află cele 50 de cruci, monumentul şi rândul de drapele, să efectuăm, împreună cu partea română, săpături care să confirme faptul că acolo sunt îngropaţi soldaţi. Dacă sub cruci descoperim soldaţi, aceştia nu pot fi alţii decât soldaţii maghiari înmormântaţi în 1917”, a declarat colonelul.
Vilmos Kovács a mai spus şi că, în calitate de reprezentant al părţii maghiare, şi-a exprimat şi îndoielile cu privire la necesitatea a 50 de cruci în cimitir, pe care să scrie “erou român necunoscut”, când, potrivit opiniei ONCE, în cimitir se odihnesc 11 soldaţi români, iar partea maghiară a dovedit, prin documente, că cinci dintre cei 11 soldaţi consideraţi a fi români, sunt, de fapt, soldaţi maghiari, iar unul, soldat rus. “În cimitir se odihnesc cel mult cinci soldaţi români, dar nu am primit un răspuns satisfăcător la întrebarea noastră cu privire la ceea ce reprezintă cele 50 de cruci ridicate pentru aceştia”, a spus colonelul.
La întrebarea dacă şi Primăria Sânmartin a greşit, la fel ca Primăria Dărmăneşti, atunci când a renovat, în urmă cu câţiva ani, cimitirul fără a deţine o autorizaţie în acest sens, Vilmos Kovács a spus că între cele două modificări ale cimitirului există mari diferenţe. În opinia sa, Primăria Sânmartin a creat, cu intenţia de îmbunătăţire, un parc memorial într-o zonă neamenajată, în care a amplasat peste 600 de cruci din lemn. A adăugat, totodată, că nici nu s-a avut intenţia ca aceste cruci din lemn să fie puse chiar deasupra mormintelor, iar pe ele au fost trecute simboluri care se aplică tuturor soldaţilor care se află în cimitir, indiferent de naţionalitatea lor: o sabie şi o cască. Oficialul ungar a mai menţionat că în cimitir se odihnesc aproximativ 800-900 de soldaţi maghiari. “În accepţiunea noastră, amplasarea simbolică a celor 600 de cruci din lemn nu reprezintă, în niciun caz, o profanare. În schimb, Primăria Dărmăneşti a amplasat 50 de cruci dedicate celor cinci soldaţi români care se odihnesc aici, dintre care o parte au fost puse peste morminte maghiare”, a explicat colonelul.
Vilmos Kovács a mai spus că la întrebările sale repetate a primit răspunsul că partea română nu are, deocamdată, o propunere de soluţionare a situaţiei formate.
1
5
