Vicepresedintele social-democrat al Senatului, Petru Filip, a participat in zilele de 20 si 21 septembrie la Conferinta Europeana a Presedintilor de Parlamente, care a avut loc la Strasbourg, informeaza un comunicat citat de Agerpres. Potrivit sursei citate, in timpul conferintei, dezbaterile s-au concentrat asupra rolului parlamentelor nationale in contextul reformei Curtii Europene a Drepturilor Omului si al crizei democratiei reprezentative, precum si a provocarilor si oportunitatilor generate de revolutiile arabe.

"Intervenind pe marginea temei dedicate a provocarilor cu care se confrunta parlamentele nationale in contextul crizei democratiei reprezentative, Petru Filip a subliniat ca eforturile pe care guvernele le depun pentru asigurarea stabilitatii pietelor financiare trebuie dublate de masuri susceptibile sa relanseze ocuparea fortei de munca. Acesta a mai relevat ca este necesar ca actiunile parlamentarilor sa fie indreptate spre recastigarea increderii cetatenilor si spre elaborarea unui nou pact social care sa se raporteze cu precadere la interesele celor reprezentati", se arata in comunicat.

De asemenea, vicepresedintele Senatului si-a exprimat opinia potrivit careia in fata crizei democratiei reprezentative se incearca 'o promovare din ce in ce mai intensa a diferitelor forme de democratie participativa, alternativa menita sa combata apatia civica, sa confere institutiilor democratice un plus de incredere, iar actiunilor politice o mai mare predictibilitate'.

Vicepresedintele Senatului a mentionat de asemenea ca 'degradarii imaginii politicienilor, neincrederii manifeste a cetatenilor fata de alesi, diminuarii din ce in ce mai vizibile a participarii la procesele electorale, reinnoirii lente a clasei politice li se adauga provocarile generate de criza economica, printre care se numara si apetitul crescand al cetatenilor pentru platformele politice populiste, nevalidate de realitatea economica'.

In cadrul evenimentului, care a reunit presedintii de parlamente nationale/camere parlamentare din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, Petru Filip a avut o serie de intrevederi bilaterale cu presedintele Senatului Republicii Polone, Bogdan Borusewicz, cu presedintele Senatului Regatului Tarilor de Jos, Fred de Graaf, dar si cu presedintele Consiliului Federal al Austriei, Georg Keuschnigg.

Potrivit comunicatului de presa, vicepresedintele Senatului a mentionat, in cadrul intrevederii cu presedintele Senatului Republicii Polone, Bogdan Borusewicz, ca in Romania este in curs de dezbatere legea privind reorganizarea administrativ-teritoriala iar experienta poloneza in acest domeniu este 'extrem de utila, putand fi valorificata prin stabilirea unor contacte intre comisiile de specialitate ale celor doua corpuri legiuitoare'.

Totodata, fost relevat sprijinul pe care atat Polonia, cat si Romania il acorda Republicii Moldova si Ucrainei in continuarea demersurilor de apropiere de Uniunea Europeana, Bogdan Borusewicz precizand ca dintre cele sase state care fac parte din Parteneriatul Estic (initiativa polono-suedeza la nivelul UE), Republica Moldova a inregistrat performante notabile in cadrul acestui format de cooperare.

La discutiile cu Fred de Graaf, presedintele Senatului Regatului Tarilor de Jos, a fost relevata necesitatea cooperarii la nivelul Camerelor Superioare ale celor doua state in vederea unei mai bune informari asupra realitatilor din Romania.

"Referitor la aderarea Romaniei la Schengen, Fred de Graaf a declarat ca, dincolo de indeplinirea criteriilor tehnice, exista inca o rezerva in aceasta privinta in randul cetatenilor olandezi care nu poate fi trecuta cu vederea, dar si-a exprimat totodata convingerea ca, intr-un viitor apropiat, dialogul pe acest subiect va fi intensificat si va conduce in cele din urma la sprijinirea acestui demers", mai precizeaza sursa citata.

In ce priveste intrevederea cu presedintele Consiliului Federal al Austriei, Georg Keuschnigg, Petru Filip a multumit partii austriece pentru sprijinul acordat in aderarea Romaniei la Schengen si a solicitat totodata sprijinul Austriei pentru ridicarea restrictiilor pe piata muncii pentru cetatenii romani.

De asemenea, a fost reliefata relevanta Strategiei UE pentru regiunea Dunarii, mai ales in contextul in care promotorii acestei initiative sunt chiar Austria si Romania.

Nu in ultimul rand, partile au convenit asupra nevoii de a intari cooperarea parlamentara, atat la cel mai inalt nivel, cat si intre comisiile de specialitate ale camerelor parlamentare ale celor doua state, in vederea valorificarii expertizei lor legislative.