Un Ștefan îi scrie lui Enel ca să-i dea un aviz. Omul vrea să-și facă o casă. Asta se întâmpla în 13 octombrie. Trimisese documentele pe email (cum altfel?). Asta pentru că în față la ENEL e coadă de 4 ore zilnic. Și pentru că suntem pe vreme de COVID. Și pentru că suntem în 2020, în era eco, în care facem economie de hârtie și folosim inovația virtuală, nu? ENEL este firmă eco friendly, nu? Un Ștefan calm trimite documente - primește răspuns automat. De mulțumire. Dar tot octombrie ENEL-ul tace. Omul mai trimite o dată documentele. Cu întrebarea, de ce nu-mi dați număr de înregistrare? ENEL-ul trimite iar mulțumiri. ​E povestea unui om "electrocutat" în lumea virtuală.

Istodor privindFoto: Cosmin Bumbut

Trece timpul. Un Ștefan calm dă telefon. Tastează zero, tastează 2, tastează 3. "Dacă nu ai înțeles meniul, tastează zero". ENEL zice: "Nu am recepționat nicio opțiune". Se închide telefonul, un Ștefan calm o ia de la capăt. Reușește acum. I se spune să aștepte. Vine, în noiembrie, un număr de înregistrare.

Bucurie mare pentru Ștefan. Deci lumea virtuală are eficiența ei. Se întâmplă, domle.

Un Ștefan calm n-a stat în frig, la coadă, cu tone de documente în brațe. A salvat copaci, nu? Pe 3 noiembrie un Ștefan calm primește mesaj electronic. Ce citește acolo? Păi, simplu: să trimită din nou un document pe care-l mai trimisese, apoi, să facă dovada că el este proprietarul propriei case și să trimită în 2 exemplare un document. În 2 exemplare!

Un Ștefan calm a pus mâna pe telefon. CALM.

A tastat zero, a tastat 2, a tastat 4, mă rog a tastat, iar a ieșit din meniu, iar i s-a închis ENEL-ul. A luat-o de la capăt. Iar 2, iar 4, iar știți povestea că ați pățit-o și voi. Un Ștefan calm vorbește un sfert de oră cu o tipă ENEL. Ce i se spune (conversația este înregistrată automat, așa a fost avertizat un Ștefan calm).

Operatoarea îi spune așa:

trimiteți înc-o dată documentul solicitat, chiar dacă l-ați mai trimis o dată. CALM Ștefan. Punctul 2. Trimiteți în 2 exemplare documentul solicitat. Un Ștefan calm e siderat: doamnă, suntem pe virtual, poate colegul să printeze/duplice de 2 ori, nu-i nevoie să atașez de 2 ori. Domle, vă rog eu, atașați de 2 ori, e așa greu? Și TREI! Scrieți în email că dumneavoastră Ștefan sunteți dumneavoastră Ștefan. Nu mergeți la notariat. Scrieți Eu Ștefan calm sunt un Ștefan calm.

Omul face cum spune ENEL-ul. Calm. Respectă indicațiile.

ENEL-ul trimite iar mesaj automat. Că a primit. Un Ștefan calm așteaptă și așteaptă. Și iar trec săptămâni. Trec iar zilele. Minutele. Clipele. Suntem în 20 noiembrie, nu?

De ce aviz era nevoie?

A, am uitat. E vorba de un aviz de principiu. Domle, e ok. Sârmele de curent electric nu trec prin terenul tău, Ștefane. Nu trec. Poți să te apuci să demolezi, poți apoi să te pui să construiești. Pentru asta ENEL a cerut dovada proprietății, certificat urbanism, planuri la șdemii de dimensiuni, cerere, ocpi, și altele pe care nu le amintesc că le-am uitat și eu jurnalist, că nu-s cretinizat ca Ștefan să repet calm.

După corespondență online, după discuții și tastat telefonic, ENEL răspunde într-un mesaj criptat ieri.

Un Ștefan spune: mamă, în sfârșit, mă apuc de casă. Dar mesajul e criptat. Dar cifru nu-l știe. Cică e codul de client al adresei. Păi, acolo la adresă e o casă abandonată. Cine are, frate, cod? Sună iar la ENEL. Apasă 2, apasă 5, apasă zeo. N-ai înțeles? Aha, revino. Iar o ia de la capăt. La telefon. Apasă, apasă, apasă, tasta, tasta, tasta. În sfârșit, așteaptă un operator. CALM.

Un Ștefan calm se acreditează cu CNP-ul, i se dă un cod client.

Aha, acum va decripta mesajul. Stai, nu-i Crăciun! Mesajul e zip. Download zip. Apoi, e criptat. Bagă codul client. Nu merge, clar nu-i Crăciun. Nu este. Nu este!

Iar telefon la ENEL. Iar tasta. Iar tasta. Iar nu ai înțeles. I se închide telefonul automat. Iar tasta, iar tasta, acum operatorul. Bun. Lui Ștefan calm i se dă un alt cod client! Domle, ENEL poate verifica! Toate aceste emailuri, telefoane. Tot acest vampirism energetic marca ENEL, e înregistrat, nu?

Un CALM Ștefan obține alt cod.

Acum cu noul cod merge! Merge! Ura! Toți Dumnezeii și mama Dumnezeilor și Paștele Dumnezeilor. Mesajul zipat și criptat este un A4 plin de ștampile, sigle pe care scrie mic, mic:

băi, un Ștefan cererea ta se respinge că nu ai trimis actele! Vă mulțumim că ați apelat ENEL, revino pentru mai multă satisfacție!

Un Ștefan devenit tot mai mic, stors de energie, este scos din joc. Terminat. Urmează iar telefon la ENEL. Un Ștefan calm e un dobitoc, un ins fără sârmă-n fund. Dar el deja un nimeni, un nimic, un gunoi. Nu roboții, computerele l-au făcut zero, un nimic. Nu. Ci, cine? Oamenii.

Omul e iar răbdător, omul vrea casă. Și apasă iar tastele. Iar greșește. Iar dă peste o ... Calm un Ștefan. Calm. Inocentă. Glas sidefat. Dacă urlă, înjură, i se închide telefonul. CALM un Ștefan. Ești un nimeni. Te înregistrează, bă! Urmează o convorbire de o oră aproape.

Operatoarea confirmă că un Ștefan există. Că are CNP. Că au fost primite emailuri. Lipsește unul. Și de acolo sare operatoarea pe un Ștefan calm. Vinovat, un nimeni ca Ștefan caută. Un Ștefan se uită și-i spune doamnei că ENEL a trimis mesaj automat de primire.

Un Ștefan calm ce să facă? Să fută două peste ochi robotului ENEL? Nu, nu, cum să facă el așa ceva? CALM Ștefan. Operatoarea sidefie, subțire-n glas ca țânțarul ACUM tace mult, mult, mult. N-are nicio decizie. Nu știe ce să mai spună.

După o oră aproape de verificări, operatoarea spune ceva decis. Îi dă lui un Ștefan calm un nou email și un nou telefon. Verificați aici. Domle, nu noi ne ocupăm de avize. Nu. Ci altcineva. Noi doar preluăm mesajele. Le dăm mai departe. Un Ștefan e calm.

Și notează un email cât un cârnat. O monstruozitate și un telefon ciudat. Un Ștefan calm e răpus. E terminat. Scos din funcțiune. Cu contoarul dat peste cap. ENEL l-a făcut un nimeni. Nu-i destul. Un nimeni trebuie electrocutat.

Luni va da telefon la monstruosul telefon. Bine, dar aici e mare problemă. Acest un Ștefan calm nu mai există. Nu există. Ieri, a fost Criptat, i s-a dat un cod greșit, apoi unul corect și în final i s-a spus că a expirat. Că e un nimeni.

Ce să spună acolo, în situația dată?

El care a devenit un gândac într-o lună de zile. El care s-a supus. Care a atașat de două ori un document, el care a scris că Ștefan, el, este Ștefan. El, el care a fost respins într-un document criptat. El acum nu există. El ce-o să spună LUNI? Omul vroia casă. Să înceapă o viață nouă. Atât. Primăria ca să-i dea certificat de demolare și construire i-a cerut aviz ENEL. Și de acolo a început un Ștefan Calm să nu mai fie.

Da, toată această poveste n-ar fi trebuit să existe. O lege votată de parlament, ratificată de președinte, spune că toate aceste avize trebuie luate de Primărie. Deci, acest Ștefan strivit de birocrație n-ar fi trebuit să existe. Primăria și ENEL-ul trebuiau să se elucideze. Între ele. Să se lumineze. Să se joace de-a avizele. Să-i dea lui un Ștefan o hârtie simplă: DA, pune-te pe treabă!

Un Ștefan calm trebuia să obțină totul de la Primărie.

Până se aplică însă legea, Un Ștefan a fost "electrocutat" de chiar ENEL. Un Ștefan calm. Întâi, comprimat cu tot cu documente. Apoi, atașat unui email. Apoi, devenit un cod greșit. Un Ștefan calm înregistrat, arhivat. În final "Electrocutat". Culmea, calm trebuie s-o ia de la zero..