Tot ascult palavrele din Romania despre lupta anticoruptie, pentru a lupta impotriva coruptiei trebuie sa avem un model al fenomenului pe care sa-l influentam in vederea eliminarii flagelului. Lupta anticoruptie nu inseamna arestarea ministrilor, inseamna condamnarea oricarui fapt de coruptie, inclusiv a ministrilor, si, mai ales, un mecanism de prevenire a ei, scrie Dan Selaru pe blogul sau.
Am prezentat un model de societate aici, partile teoretice sunt aici. Pentru ca fenomenul coruptiei nu este specific Romaniei am gasit modele matematice care modeleaza fenomenul si care ne spun care sunt factorii pe care societatea, presa, institutiile statului si clasa politica trebuie sa-i schimbe. Ca baza am lucrarea lui Andreas Krueger. E cam tehnica (adica lasati orice speranta) dar cei care se pricep la matematica pot sa vada cat de serioasa este.
Modelul de raspandire al coruptiei in societate este cel specific contagiunii, cu exemple ca moda, subiecte discutate, opinii, etc.
Exista trei factori care caracterizeaza contaminarea, depasirea unui anumit grad de coruptie in vecinatatea unui nod, noduri care sunt deja corupte, grad care depaseste un anumit nivel si atunci creste probabilitatea de infectare a nodului in cauza; numarul total de noduri corupte din intreaga societate si rata de dezinfectare la nivel global.
La nivel local mecanismele sunt: "Daca toti fac asta eu de ce nu?", la indemnul "rezolvarii problemei" prin mijloace corupte, naivitate. La nivel global nivelul coruptiei este cel perceput, oamenii, din informatiile pe care le au din media sau relatii interpersonale, au o anumita perceptie despre nivelul coruptiei si sunt tentati sa ocoleasca legea in functie de aceasta perceptie, nu neaparat conforma cu realitatea. Tot la nivel global se manifesta ca efect contrar exemplificarea reusitelor luptei anticoruptie, exemplele personale si lupta oficiala impotriva acestui flagel, eliminarea nodurilor corupte din societate.
In functie de parametrii care apar se poate ajunge la coruptie generalizata, la fixarea coruptiei pe un palier, la coabitarea unor zone corupte cu unele curate, la aparitia si disparitia de focare de coruptie.
Faptul ca societatea este de tip lume mica si existenta hub-urilor importante conduce la raspandirea coruptiei, in cazul in care acestea sunt corupte. De asemenea o concluzie importanta a studiului este ca gradul de ierarhizare a retelei este in legatura directa cu raspandirea coruptiei, cu cat structura este mai centralizata cu atat societatea este mai predispusa la coruptie.
Concluziile diferite fata de ce ne spun politicienii sunt;
1. Descentralizarea este un factor important si esential in lupta anticoruptie.
2. Prezentarea in media a cazurilor de coruptie nepedepsite creste nivelul de coruptie. Ca si reversul, prezentarea celor pedepsite o scade.
3. Eliminarea marii coruptii este esentiala, asta o spun si ei.
4. Societate are raspunderea ei, exemplul personal, prezentarea faptelor de coruptie, "turnarea coruptilor" este o datorie daca vrem sa scapam de ea.
5. Clusterizarea in gasti favorizeaza coruptia, un minister monocolor este mai susceptibil decat unul in care sunt prezenti reprezentanti din mai multe partide in cazul unei coalitii.
6. Politizarea, in acest moment legala, a intregii structuri conduce la coruptie. De aceea este necesara existenta unei clase de functionari publici apolitici.
7. Independenta Justitiei este esentiala, politizarea acesteia conduce la coruptie.
8. Justitia trebuie sa-si faca datoria cat mai repede. Cu cat cazuri celebre de coruptie raman nepedepsite cu atat creste coruptia si perceptia asupra grupului din care presupul corupt face parte ca fiind in intregime corup.
Citeste articolul integral si comenteaza pe blogul Romania Obiectiva
0
0
