Volatilitatea actuala a preturilor la alimente a deschis robinetul promisiunilor electorale. N-au lipsit din agenda impusa politicienilor pe 1 iulie 2008 decat analizele de fond, intelegerea premiselor si a realitatilor eterogene din statele membre, studiile serioase de impact ale propunerilor lansate pentru bugetul Romaniei. Dezinvoltura marsului in ritmuri de subventii, ajutoare directe, salarii si pensii intra fara echivoc intr-o bucla de nestavilit a accelerarii inflatiei. Ea se traduce in final tot prin saracirea populatiei.

Romania este o piata afectata mai degrada moderat de evolutia preturilor mondiale la alimente, cu cresteri medii de circa 15% in trimestrul I 2008. De pilda, in Ungaria si Marea Britanie preturile au crescut cu aproape 30% in aceeasi perioada. La extrema cealalta, in Olanda, Belgia sau Portugalia preturile medii reale au scazut in aceeasi perioada

cu ritmuri intre -3 si -8%.

Ne vom opri in continuare asupra acelor propuneri care pretind sa solutioneze criza preturilor la alimente. Pentru inceput, taxa pe valoare adaugata pentru alimentele de baza de 5% - propunerea PSD si PC - sau de 5,5% - propunerea presedintelui Frantei.

Aprig dezbatuta in statele membre, semnificatia sa in Romania prinde un cu totul alt contur si nu credem ca isi va arata efectele pozitive la care aspira abordarea teoretica. Producatorii nu vor reduce niciodata preturile cu diferenta de TVA (de fapt, nu le vor reduce deloc), in timp ce bugetul va pierde banii pe care conteaza cel mai mult. Hatisul fiscal romanesc nu trebuie complicat si mai mult. Problemele nostre de fond raman disciplina fiscala si resursa umana slab pregatita si dezinteresata din organismele de control.

Vigilenta bugetara sacrificata

Instinctul politicienilor pentru gestionarea instabilitatii preturilor la alimente precipita reactiile aparent in favoarea electoratului si devoreaza fara scrupule ratiunea economico-sociala. Vigilenta bugetara este primul principiu scapat din vedere la discutiile de la Cotroceni.

Pe scurt, cheltuielile cu personalul au fost deja majorate in primele patru luni ale anului curent cu cea mai ridicata rata din ultimii ani: 48% in termeni nominali si 36% in termeni reali. Astfel, ponderea lor in totalul cheltuielilor bugetului general consolidat a atins 39% - faţă de o medie de 32% în anii precedenţi. Se impun, asadar, măsuri ferme pentru temperarea cresterii lor.

Apoi, subventiile au crescut in aceleasi patru luni cu aproape 80%, marcand o inversare semnificativă a tendinţei negative din ultimul an: -23% in 2007 fata de 2006. Acoperirea riscului moral al cetatenilor nu poate continua in nici un caz prin mijloace care induc noi tensiuni inflationiste, repercutate evident tot asupra buzunarului lor.

Se stie apoi ca mecanismul ajutorului de stat pentru persoanele fara venituri sau cu venituri foarte mici a devenit un instrument coruptibil. De pilda, in unele primarii (e.g. sectorul 5 din Bucuresti ) numarul persoanelor asistate social a crescut de cateva ori in ultimii doi ani, pe criterii aberante si oculte, deformand grav realitatea si eludand spiritul legilor.

Nu in ultimul rand, Romania beneficiaza de stocurile de interventie europene conform evaluarilor nevoilor proprii ale statelor membre cu privare la persoanele vulnerabile. Comisia Europeana a aprobat pentru anul in curs peste 24 milioane de euro in acest scop, dar gestionarea corecta a distributiei acestor produse agro-alimentare devine iarasi o problema administrativa si un instrument electoral.

Reducerea TVA la alimentele de baza la 5%

O propunere aparent plauzibila de contracarare a cresterii repetate a preturilor la produsele agro-alimentare tine de reducerea TVA la alimentele de baza la 5% – paine, carne, lapte, ulei vegetal, zahăr. Ea este conforma cu politica europeana care accepta derogari de la ratele standard ale TVA in baza Directivei 2006/112/EC din noiembrie 2006.

Regulile de baza pe care s-au construit articolele 93 – 130 si anexele III si IV la metodologiile de aplicare a cotelor reduse si hiper-reduse la TVA sunt simple:

• Cota standard de TVA la bunuri si servicii nu trebuie sa fie mai mica de 15%;
• Statele membre  pot avea doua sau chiar trei cote reduse de TVA, care sa nu fie mai mici de 5%, pentru o lista restrictiva de produse si servicii (anexa III). De pilda, Romania aplica cote reduse de TVA la 9% la produse farmaceutice, echipamente medicale pentru persoanele cu dizabilitati, carti, ziare, periodice, servicii culturale si cazare hoteliera.
• Cotele hiper-reduse de TVA pot fi acceptate in conditii specifice pentru sectoarele intense in forta de munca (anexa IV). Este de pilda cazul Spaniei, Italiei, Lituaniei, Irlandei sau al Poloniei (in ultimul caz doar pentru produsele agro-alimentare neprelucrate) cu cote reduse de TVA la produsele agro-alimentare, intre 3 si 5%.

·

O estimare simplista a corelatiei pozitive intre TVA redus la alimente si dinamica preturilor in statele membre este puternic infirmata de realitatea pietei si a mixului fiscal.

Pe de o parte, Franta aplica cota redusa de 5,5% la alimente, dar a cunoscut preturi mai efervescente decat in Romania. Sa nu mai vorbim ca economia franceza nu ar trebui sa constituie un model pentru Romania.

Pe de alta parte, statele care au reusit sa absoarba mai eficient socurile preturilor internationale au cote reduse de TVA la alimente, dar si poveri fiscale mult mai mari pe veniturile personale. Factorii explicativi sunt mult mai variati, iar corelatia TVA redus – ritmuri de crestere a preturilor la alimente nu este suficienta.

Reducerea TVA nu va stopa cresterea preturilor la alimente in Romania

Argumente pro:

Greu de gasit, dar ma voi stradui totusi sa fortez unul. Cu totii platim indirect taxa pe valoare adaugata la produsele pe care le consumam. Cele mai afectate de cresterea preturilor la alimente vor fi gospodariile cu venituri foarte mici, unde ponderea alimentelor se ridica la 60-80% in cosul de consum. Insa aceste nevoi sunt similare tuturor persoanelor, indiferent de nivelul veniturilor. Incidenta masurii de reducere a TVA s-ar repercuta in egala masura asupra consumatorilor cu venituri mari, medii si mici. Jocul echitabil al pietei libere ramane nedistorsionat. Bucuria va fi insa semnificativ mai mare in cazul coanei Tanta decat in cazul lui Patriciu. Masura ar fi salutara in conditiile reducerii sau stoparii cresterii preturilor in urma unei astfel de relaxari fiscale.

Argumente contra:

Dar piata romaneasca agricola si de desfacere a produselor alimentare este lipsita de claritate, transparenta si de distributie echitabila a profiturilor intre producatori, distribuitori si comercianti. Aici gasim solutia de fond si nu in reducerea TVA pentru reglarea preturilor excesive. De ce? Pentru ca sistemul fiscal romanesc este favorabil cresterii veniturilor personale, consumului si investitiilor:

• In primul rand, veniturile fiscale din Romania se ridica la cel mai mic nivel ca pondere in PIB (sub 29%) in randul statelor membre (media UE-27: 40%, conform datelor Eurostat
• In al doilea rand, impozitul pe venituri personale aplicat in Romania (16%) este cel mai mic din tarile UE. Tarile europene care aplica sau discuta perspectiva unei asemenea masuri au in general cote fiscale directe pe veniturile personale de peste doua ori mai mari decat Romania. Asadar, din acest punct de vedere romanii raman in buzunar cu o pondere semnificativ mai mare din veniturile lor decat un angajat european.
• In al treilea rand, reducerea de TVA va avea efecte negative usor previzibile. Preturile nici nu vor scadea si nici nu vor putea fi oprite din crestere. Reducerea selectiva a TVA la produsele alimentare se va traduce repede intr-un sistem coruptibil de incadrare si rambursare a TVA si in marje superioare ale profiturilor furnizorilor si ale supermarketurilor.

Consumatorul nu va resimti efectele pozitive, iar producatorii locali sau agricultorii nici atat. Lipsa transparentei pietei de produse agro-alimentare favorizeaza praticile neloiale, inca nesanctionate. Cele mai bune conduite in materie sunt redactate doar pe hartie. Preturile la agricultori si fermieri sunt in continuare de 3-8 ori mai mici decat la consumatorul final.

In conditiile suplimentare ale calitatii slabe a magamentului public si al administratiei fiscale, cum ar putea reducerea TVA la alimentele de baza sa-si arate roadele in gestionarea problemelor economice actuale? Se stie ca e o sursa majora de fraudare a veniturilor statului. Curtea de Conturi reclama adeseori acelasi lucru.

Veniturile bugetare se reduc undeva intre 0,8% si 1,5% din PIB, in functie de conditiile impuse in scenariile de calcul. Adeptii reducerii TVA propun ca fondurile necesare pentru a acoperi pierderile de venituri sa fie obtinute prin cresterea cu 50% a nivelului accizelor pentru iahturi, alte nave si ambarcatiuni pentru agrement, avioane si elicoptere de uz privat, prin cresterea accizelor la tigarete si tutun, confectii din blanuri naturale, articole din cristal, produse de parfumerie, arme de vanatoare - altele decat cele de uz militar - si la bijuterii din aur.

Romania este de fapt una dintre putinele tari care aplica accize la produsele de bijuterie. Atractive in aparenta, masurile vor accentua povara fiscala in domenii inca nedezvoltate suficient in economia romaneasca si vor induce noi presiuni inflationiste prin cresterea accizelor la tigari, fara a lua in calcul ca ele nici macar nu duc la acoperirea pierderilor de venituri rezultate din reducerea TVA-ului.

Avertisment: deficitul bugetului de stat a atins -1,2% in primele cinci luni ale anului curent, in conditiile in care tinta este de -2,3% pentru 2008! Derapajele sunt deja semnificative şi există o probabilitate foarte ridicată să avem un deficit bugetar de peste 3 la sută din PIB. Riscul se adanceste si mai mult in conditiile unei rectificari suplimentare anuntate recent: introducerea suplimentara a 3,6 mld. RON atat in venituri cat si in cheltuieli, paralel cu introducerea unor cheltuieli adiţionale.

Ratingul de tara isi va urma trendul descrescator, tocmai din cauza managementului aberant al politicilor macroeconomie, al instabilitatii codului fiscal care denatureaza orice proiectie de plan de afaceri si alunga investitorii straini. Carui interes serveste, asadar, aceasta masura? Raspunsul e simplu: celor care stiu sa fraudeze statul si cred ca ei nu sunt putini.

Nota:Andreea Vass este cercetator la Institutul de Economie Nationala si consilier la Parlamentul European