Declansarea anchetei parlamentare cu privire la practicile comerciale abuzive ale supermarketurilor pe piata romaneasca pare directionata din capul locului, prin urmare eficienta ei sta sub semnul intrebarii. Logica elementara impunea crearea unui grup de experti care sa identifice formele de presiune si abuz ale supermarketurilor, care sa dea o dimensiune clara fenomenului si efectelor economice si sociale generate pe piata romaneasca. Apoi, sa propuna solutii in cazul identificarii unor lacune legislative, respectiv metode de aparare si sanctiuni in cazul practicilor anticoncurentiale interzise. Arderea acestor etape sacrifica ratiunea demersului in folosul consumatorului final.

Ce fac parlamentarii? Pun carul inaintea boilor. Cedeaza benevol obiectivitatea analizei prin iesiri publice, prezentand rezolutia finala inca din prima zi de investigatie. Desigur, ei au numit-o preliminara. Presedintele Comisiei a declarat ca hipermarketurile sfideaza bunul-simt prin clauzele contractuale pe care le impun furnizorilor:"Eu le-am numit generic: taxe de smecher, taxe de loialitate, taxa tip ancora - daca te-a pacalit si ai platit-o odata, devii captiv (...) Ceea ce este important, si mi s-a parut, de fapt, cel mai important, este faptul ca toate aceste taxe se regasesc in pretul final de raft."

Cum poti oare porni la un drum analitic cu o concluzie? Parlamentarul Mihai Tudose pare sa fi pronuntat deja verdicte. In acest caz, ancheta nu se mai justifica. Cu atat mai mult cu cat analizele europene au adus multiple argumente ca abuzul de pozitie dominanta si acordurile comerciale restrictive ale supermarketurilor sunt o realitate. Taxe percepute neloial, care imping uneori pretul sub costurile de productie sau sacrifica nejustificat bunastarea producatorilor, sunt deseori dublate de preturi chiar mai mari la consumatorul final. O realitate insa in concordanta, in mare parte, cu legislatiile in vigoare. In caz contrar, procesul in justitie este solutia.

Solutii in UE

• Francezii cu a lor Lege Galland (1996) au interzis vanzarea sub costurile de productie, iar prin legea Dutreill II (2005) au stabilit standarde clare pentru transparentizarea contractelor si eliminarea taxelor ascunse, dar si sanctiuni foarte dure pentru infractiuni. De pilda, se poate ajunge la excluderea de pe piata pe o perioada de pana la 5 ani.
• Nemtii, tot prin instrumente legislative adoptate in ultimii trei ani, au interzis abuzul de conditii contractuale speciale ”nejustificate si repetate” aplicate furnizorilor, dar si vanzarea produselor alimentare sub pretul de distributie en-gros. 
• Englezii au elaborat un amplu Cod de Practici Comerciale pentru supermarketuri, dupa o investigatie amanuntita care a identificat 52 de practici anticoncurentiale aplicate de retaileri in relatiile cu furnizorii. 
• Ineficienta solutiilor unilaterale nationale, in conditiile supermarketurilor active pe piata globala, a determinat Parlamentul European sa adopte o rezolutie in februarie 2008 prin care solicita Directoratului General al Concurentei sa investigheze prezumptiile de vinovatie si sa propuna metode de solutionare in cazul confirmarii lor. Piata romaneasca se va supune automat acestor prevederi. Despre toate acestea am discutat in detaliu la inceputul acestui an.
  

Finalitatea si eficienta acestei comisii parlamentare, intr-o problema fundamental concurentiala, se rezuma la presiunea politica pentru introducerea ei pe agenda Consiliului Concurentei si a Guvernului. Jocul imagologic institutional este evident construit in jurul unei initiative populiste.

La fel de evident apare si riscul de a nu gasi solutia corecta, riscul de a transforma dictatura supermarketurilor in dictatura furnizorilor si, in final, producatorii si consumatorii sa ramana complet in afara ecuatiei decizionale. Iminenta acestui risc apare mai ales in scenariul in care nu vom gasi solutiile potrivite pentru a creste capacitatea producatorilor romani de a oferi bunurile la cele mai mici preturi, in volumul, structura si calitatea solicitate de consumator.

Daca nu vom raspunde acestei nevoi presante, nu cred ca vom reusi sa normalizam comportamentele pe piata libera a distributiei cu amanuntul, in favoarea producatorului roman, ci a importatorilor.

Nota:Andreea Vass este cercetator la Institutul de Economie Nationala si consilier la Parlamentul European