Probabil că atunci când ne gândim la pandemia de CoViD-19, unul dintre primele cuvinte care ne vin în minte este schimbare. Schimbare a modului în care trăim, a modului în care lucrăm și a modului în care interacționăm cu ceilalți.
Vorbind despre schimbare vreau să citez cuvintele lui Socrate care spunea că secretul schimbării este să iți concentrezi toată energia nu pe lupta cu vechiul sau trecutul ci pe construirea viitorului.
Orice criză naște oportunități, orice criză înseamnă schimbări la nivel de societate și individ, unele profunde, altele moderate.
Principala lecție pandemică este că business-ul și economia trebuie să continue! Fie că vorbim de instituțiile și companiile statului sau de mediul privat, cu toții am căutat soluții pentru a asigura angajaților și clienților o experiență cât mai bună în continuitatea activității.
Vă puteți imagina o discuție despre lucrul de acasă într-unul din ministere în 2019? Sau în trezoreria unei bănci comerciale, departament în care se efectuează tranzacții foarte sensibile și extrem de confidențiale?
Digitalul în mod clar este capul de afiș al schimbărilor pandemice. Poate că vă amintiți cum ANAF a fost mai mult forțat decât voluntar să mute unele servicii în online, de la autentificarea inițială până la depunerea unor declarații.
Mediul de lucru va mai rămâne o perioadă predominant de acasă după care se va merge pe un concept hibrid, dar nu cred că vom mai reveni la ocuparea 100% în birouri.
A doua lecție este că mereu trebuie să fi pregătit pentru neprevăzut.
Mediul de business s-a repliat rapid noului context și a continuat activitatea prin efectuarea adaptărilor necesare. Știți că în planurile de continuitate a afacerii era și scenariul unei pandemii, scenariu pe baza căruia se făceau cele mai multe glume…până în 2020 când a fost activat.
În ceea ce privește mediul public, guvernamental, principala provocare a fost asigurarea unui cadru fiscal-bugetar care să ajute revenirea economică. Din păcate România a terminat 2019 cu un deficit bugetar peste limita de 3% stabilită cu Comisia Europeană, mai precis 4,8%, astfel că în anul premergător crizei cheltuise deja mai mult decât limita de prudență. Am intrat în 2020 cu un handicap, ceea ce nu ne-a permis ca stat să ajutăm mai mult economia. Cu toate acestea pachetul de sprijin a fost unul bine diversificat, ceea ce a condus la un impact benefic în economie.
Și mai important este faptul că anul 2020 ne-a arătat cât de important este să ai finanțe publice robuste și rezerve suficiente pentru a putea face față unei crize care necesită stimuli fiscali în economie.
Un alt element de care ar trebui sa ținem cont este că pandemia a adâncit inegalitățile sociale. Lucrătorii mai bine pregătiți, mai bine plătiți, white collars cum li se spune, au putut lucra de acasă, și-au menținut veniturile, chiar au economisit, în timp ce lucrătorii mai slab pregătiți, plătiți mai puțin, blue collars, nu au avut această posibilitate, iar unii dintre aceștia au fost disponibilizați sau au intrat pe scheme de șomaj tehnic.
O proporție importantă a lucrătorilor mai slab pregătiți lucrează în domenii cum ar fi producție, ospitalitate, curățenie sau comerț ceea ce i-a făcut mai vulnerabili în contactarea virusului dar și în ceea ce privește locul de muncă întrucât aceste sectoare au fost afectate de restricțiile pandemice.
La nivel macro-economic, pandemia a accentuat sărăcia și inechitatea între țările bogate care și-au permis să salveze companii și afaceri, și cele sărace care nu au avut suficiente fonduri disponibile să investească în economie. Țări precum Germania, Statele Unite ale Americii sau Japonia au investit în economie peste 20% din PIB sub diverse forme, de la garanții la credite până la granturi sau acordarea directă de sume pentru stimularea consumului. De partea cealaltă a baricadei, India a alocat în jurul a 3,5% din PIB, Mexic 1,9% iar Rusia 4,8%. România care face parte din categoria țărilor emergente, în curs de dezvoltare, a alocat în jurul a 6% din PIB, mai puțin comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est care au alocat în jurul a 8-9% din PIB.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
