Idei principale:
- Criza sanitară Covid 19 poate arunca în aer scena politică de la Chișinău, cu câteva luni înainte de începerea campaniei prezidențiale
- Un an fără Vladmir Plahotniuc, ce mai face rețeaua de lobby a oligarhului din România?
- Ce proiecte politice mai are Plahotniuc, oligarhul fugar, care se ascunde la Miami? Cât mai este el de influent în politica de pe Bâc?
- Ce partide doresc demiterea guvernului condus de Ion Chicu și de ce?
- Ce șanse are Andrei Năstase să ajungă prim ministru?
- Se pot împaca Maia Sandu și Andrei Năstase?
- De ce s-a abandonat Igor Dodon în brațele Rusiei?
- Ce jocuri mai face Bucureștiul la Chișinău?
- Rusia își consolidează influența în mass media din Republica Moldova. Cum răspunde România?
***
Contributors:Ce s-a mai întâmplat în Republica Moldova în ultimele luni? Multe evenimente, unele foarte interesante. Dar vor putea ele schimba ceva esențialîn mersul lucrurilor?
Acum o săptămână s-a împlinit un an de la fuga controversatului președinte al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, oligarhul care controla cu braț de fier cea mai săracă țară din Europa. Tot acum câteva zile, a mai plecat un deputat din Partidul Democrat, astfel încât coaliția de la guvernare, compusă din socialiști și democrați, nu mai are majoritatea în Parlamentul de la Chișinău.
Later edit (30 iunie): Înainte să terminăm interviul aflu de la dvs că a plecat un socialist la Pro Moldova, deci guvernul are susținere minus 2 deputați.
Poate cea mai importantă moștenire pe care a lăsat-o Plahotniuc Moldovei este acest blocaj politic în care se află Republica Moldova. Guvernului Blocului ACUM, în frunte cu Maia Sandu, a fost înlocuit cu unul de centru-stânga, format din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și PDM, în frunte cu Ion Chicu, guvern ce părea să aibă o susținere solidă. Însă, într-un an de funcționare, parlamentul și-a modificat culoarea politică. Practica cumpărării deputaților a continuat, chiar și fără Plahotniuc. S-a schimbat ceva esențial la Chișinău?
Armand Gosu: S-au schimbat destule lucruri. Plecarea lui Plahotniuc a lăsat un mare gol în urmă, gol care trebuia umplut cu ceva.
Până la mijlocul lunii iunie 2019, toți actorii de pe scena moldovenească se identificau după felul în care se raportau la Plahotniuc. Odată cu fuga lui, polul magnetic se schimbă, astfel că asistăm la reordonarea pieselor. De la mijlocul lunii iunie până în noiembrie 2019, când a fost demis, guvernul blocului ACUM a readus speranța și a încercat să promoveze câteva reforme curajoase, mai ales în domeniul Justiției.
Odată cu demiterea Maiei Sandu și formarea guvernului PSRM-PDM, în frunte cu premierul Ion Chicu, a încetat “dualitatea puterii”, a rămas un singur pol, președintele Dodon, față de care s-au poziționat toți actorii.
Evoluțiile din ultimele luni sunt dominate de logica electorală. La 1 noiembrie vor avea loc alegeri prezidențiale. Plecarea Maiei Sandu din fruntea guvernului a dat startul campaniei, cu un an mai devreme. Se anunța repetarea confruntării din 2016, câștigată atunci de actualul președinte Dodon.
În noiembrie 2019, pe culoarul pro-european și democrat este bine poziționată Maia Sandu, cu scoruri dătătoare de speranță în sondaje. De partea cealaltă, Igor Dodon colectează voturile nostalgicilor, rusofoni sau pro-ruși, o parte din marii perdanți ai tranziției. Doamna Sandu trebuia doar să-și conserve procentele până la toamnă, ceea ce nu era simplu, dar părea posibil, și să adauge altele în campanie și între cele două tururi. Iar președintele Dodon avea nevoie de un guvern socialist care să administreze țara decent și să livreze câteva cadouri electorale.
Contributors:Pandemia de coronavirus a avut un efect de lebădă neagră și a stricat socotelile. Relatările de la Chișinău indică un veritabil dezastru în Moldova. Cât e de corectă imaginea asta?
Se înregistrează cifre cu totul îngrijorătoare la infectare, 15.000, și mortalitate, circa 500 decese. La o populație de puțin peste 4 milioane de locuitori, în statisticile oficiale. În nord, la Bălți, și în sud, la Cahul, sunt focare de infectare, iar cei mai loviți sunt medicii, asistentele, din cauza lipsei de material de protecție corespunzător. Covid 19 a prins Moldova nepregătită, din punct de vedere medical. Iar puterea, în special președintele Dodon, se comportă adesea inadecvat, transmite mesaje populației prin care încurajează nesocotirea regulilor sanitarecare să împiedice răspândirea virusului.
Spre deosebire de România, unde s-a realizat un fel de consens între partide pentru a nu politiza excesiv subiectul covid 19, în Moldova pandemia a alimentat masiv criza politică. Criza a apărut ca o oportunitate pentru toate partidele, atât de la guvernare cât și din opoziție, care încearcă să obțină avantaje din exploatarea politică a pandemiei. E un fenomen întâlnit în multe alte state, n-a inovat Moldova în domeniu.
Însă, pandemia a ajuns în Moldova după ce începuse în Parlament un proces de eroziune a majorității și se avansa spre răsturnarea guvernului Chicu. Covid 19 a favorizat forțele politice care-și propuneau să-i trimită pe socialiști în opoziție.
Contributors: Adică Blocul ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase urmăreau să dea jos guvernul Chicu, după ce pierduseră guvernarea în noiembrie 2019?
E un plan născut din cauza disperării generate de faptul că guvernul nu face față pandemiei. Nu e planul celor doi lideri pro-europeni. Dar, Andrei Năstase, președintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, parte componentă a blocului ACUM, a preluat inițiativa și a avansat un proiect de moțiune de cenzură, care în următoarele săptămâni ar putea fi votat.
În acest moment, sunt câteva forțe politice la Chișinău care sprijină ideea răsturnării guvernului Chicu. În primul rând PPDA, condus de Năstase și Pro Moldova, înființată de finul lui Plahotniuc, și fost președinte al Parlamentului, Andrian Candu. Sunt și alte formațiuni politice care vor sprijini probabil moțiunea. Fiecare are un alt motiv pentru care-și dorește căderea guvernului. Sau, pur și simplu, nu poate vota pentru menținerea lui, pentru că riscă să piardă electorat.
Contributors: Ce interes are Candu să dea jos guvernul PSRM-PDM, pe care tot el l-a votat?
Sistemul de putere construit de Plahotniuc se bazează pe controlul Justiției. Plahotniuc a început construirea acestui sistem de prin 2010, când a pus mâna pe Procuratura Generală și apoi pe Ministerul de Justiție. Numirea lui Stoianoglu nu anunța atât demantelarea acestui sistem și reforma serioasă a Justiției, cât ieșirea sistemului de Justiție de sub controlul lui Plahotniuc. Stoianoglu n-a fost omul lui Plahotniuc. Împotriva lui acționează forțe interne și externe puternice, care vor să îngroape adânc cel puțin două dosare: afacerea miliardului, spălătoria de bani rusești. Or, în ambele dosare sunt implicate prea multe persoane, încă influente, din mai multe țări. Inclusiv oameni bine poziționați în serviciile secrete, care pot influența deciziile de politică externă din țara lor.
Deci, nu doar Plahotniuc sau Șor, dar și alți actori din afara Moldovei sunt foarte interesați ca unele dosare de la Chișinău să fie adânc îngropate. Chiar și cu prețul aruncării Moldovei în haos total.
Contributors:Plahotniuc mai contează în jocul politic după ce a pierdut controlul asupra Partidului Democrat?
După fuga lui Plahotniuc, conducerea PDM a fost preluată de fostul premier Pavel Filip, flancat de fondatorul partidului, Dumitru Diacov. După câteva luni și o călătorie la Miami, unde Filip s-a întâlnit cu Plahotniuc, conducerea democrată a decis să se îndepărteze de oligarh. Au recunoscut greșelile din trecut și au încercat să se reinventeze ca oameni politici. Amândoi sunt supărați pe Plahotniuc pentru că i-a umilit. Vineri, 14 iunie 2019, când Plahotniuc a fugit din Moldova, după întâlnirea cu ambasadorul SUA, cei doi, împreună cu alți zeci de lideri democrați, l-au așteptat pe oligarh mai multe ore în sala de ședințe de la sediul central. Între timp, Plahotniuc ajunsese la aeroport.
Susținut de Diacov, în vara trecută, Pavel Filip a preluat conducerea
. A venit în România de mai multe ori pentru discuții cu partenerii din PSD, care însă nu i-au acordat atenția cuvenită. Rețeaua lui Plahotniuc de la București era derutată, speriată, oameni grăbiți să șteargă urmele, să pitească banii. Încă nu li se uscaseră lacrimile vărsate după oligarhul generos. Era agitație mare și în politică; pica guvernul Dăncilă, începea cea mai ciudată campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din istoria România….
La Chișinău, liderii ACUM n-au vrut să se așeze cu Pavel Filip la masa de negocieri. Dodon însă a făcut-o. Astfel că, decizia democraților de a se alia cu socialiștii a devenit o soluție pentru a ieși din izolarea în care fuga lui Plahotniuc aruncase partidul.
Pierzând controlul asupra PDM-ului, oligarhul fugar a avut nevoie de alt vehicul politic. Și l-a confecționat, după schema pe care o exersase în trecut. Vârful de lance a fost finul său, Andrian Candu, fost ministru al Economiei și fost președinte al Parlamentului.
Contributors:Afirmați că partidul lui Candu ar fi de fapt proiectul lui Plahotniuc?
Îndrăznesc să spun asta. Nu sunt singurul, e o opinie împărtășită la Chișinău printre cei care n-au fost „bursierii” lui Plahotniuc, cum sunt numiți cei plătiți cu bani negri, de oligarh. Dacă n-ar fi fost acest proiect, probabil că Andrian Candu ar fi acum alături de familie în Cehia.
Cel mai important colaborator al lui Plahotniuc, finul Candu, construiește un vehicul politic pentru salva influența oligarhiei în Moldova. El e un fel de șef de șantier, dar lucrările le plătesc alții. Repet, nimeni nu se îndoiește de faptul că în spatele proiectului politic Pro Moldova, se află Plahotniuc și cu Șor.
Pentru că nici Plahotniuc, în SUA, și nici partenerul său, Șor, în Israel, nu se simt în siguranță. Șor este cetățean israelian, dar asta nu-i oferă mari garanții, în plus el vrea să rămână conectat la resursele Moldovei. Iar lui Plahotniuc i s-a respins o solicitare de azil politic în SUA.
Celor doi le este amenințată libertatea, și-și pierd schemele financiare din Moldova prin care fac bani. Reamintesc: Ilan Șor este un apropiat al lui Plahotniuc, folosit de el în diferite operațiuni financiare, dintre care cea mai cunoscută e furtul miliardului de dolari din trei bănci moldovenești.
Contributors:Ce este proiectul Pro Moldova? Interesant e ;i numele. La câteva luni după ce Plahotniuc pierde controlul (sau a renunțat pur și simplu) asupra PDM-ului, se înființează un nou partid, în frunte cu cel mai loial locotenent al lui Plahotniuc?
Șabloanele după care Plahotniuc și intimii lui fac strategiile au fost încurcate de coaliția PSRM-ACUM, pentru că el, sau mai precis consilierii lui, gândesc într-o paradigmă geopolitică.
După înlăturarea guvernului ACUM, socialiștii și democrații au votat guvernul Ion Chicu. Se revenea la vechea ruptură, Europa vs Rusia. Plahtoniuc este expert în a exploata această tensiune.
Și s-a mai întâmplat ceva important, foarte important.
Câteva săptămâni mai târziu, Alexandru Stoianoglu devenea procuror general. Cam tot atunci, Andrian Candu, care tocmai votase moțiunea împotriva guvernului Sandu și pentru instalarea guvernului socialisto-democrat condus de Chicu, s-a deplasat în Israel, într-un grup de șase deputați democrați.
În Israel, deputații democrați – inspirați și de Ilan Șor – au decis să se alăture acestui proiect, care-l avea în frunte pe Candu. Puțină lume se îndoiește că în spatele acestui proiect se află cei doi fugari, Plahotniuc și Șor. În fond, nu se întâmplă nimic nou. La alegerile din noiembrie 2014, PDM obținuse 19 mandate. Prin cumpărare și șantaj, un an mai târziu, PDM avea o majoritate confortabilă, de 57 deputați, achiziționând 28 de deputați, dintr-un parlament de 101 mandate.
La 20 februarie, Andrian Candu a ieșit din PDM și a fondat un nou partid, Pro Moldova, inspirându-se probabil după numele partidului condus de Victor Ponta, Pro-România. Între Ponta și Plahotniuc au existat relații strânse.
Din PDM au ieșit între 19 februarie și 17 iunie nu mai puțin de 16 deputați. Dintre ei, 14 au mers la Pro Moldova, alți doi la Grupul Șor, din parlament. Grupul Șor are acum 8 mandate, cu Ilan Șor, 9. Însă Șor se ascunde în Israel, de unde nu poate să voteze la moțiune.
Practic, în câteva luni, Dodon a pierdut majoritatea din parlament, cel puțin aritmetic, iar guvernul Chicu este minoritar, doar 49 deputați, față de 51 necesarul.
