Ce au descoperit alții despre rata infectării cu SARS-CoV-2 și ce am putea face în România

de     Contributors.ro
Sâmbătă, 23 mai 2020, 10:41 Actualitate | Opinii


Emil Tarala
Foto: Arhiva personala
Pentru că studiul prezentat anterior pe platforma Contributors a stârnit nedumeriri, revin cu prezentarea sintetică și a altor cercetări similare, unele semnalate chiar de către cititori, cărora le mulțumesc pentru interes.

Vorbim despre un fenomen aflat încă în desfășurare și a cărei evoluție este incertă. De asemenea, orice studiu are particularitățile lui, limitele lui și relevanța lui particulară. Despre SARS-CoV-2 se va scrie ani buni de acum înainte. Cu cât vom afla mai multe informații, cu atât vom avea o imagine mai exactă a fenomenului și vom putea evalua apoi, răspunsul autorităților, reacția media, impactul economic, implicațiile pentru viețile noastre ca indivizi, dar și pentru societățile noastre.

Los Angeles County, CaliforniaLink

Studiul a fost realizat pe 10 și 11 aprilie și a urmărit identificarea seroprevalenței, gradul de infectare real al populației, în rândul locuitorilor din Los Angeles County (provincia, nu doar orașul). A fost utilizată o bază de date reprezentativă pentru populația vizată, din care a fost extras un eșantion aleatoriu de persoane, cu sub-grupuri bazate pe sex, vârstă, rasă și etnicitate. Persoanele selectate au fost invitate în 6 locații diferite pentru a fi testate cu privire la prezența sau nu a anticorpilor specifici SARS-CoV-2. Dintr-o gospodărie a fost invitat un singur participant.

Din 1952 persoane invitate, 865 (50,9%) au fost testate, celelalte fie nu s-au prezentat, fie nu au fost de acord cu condițiile. Două teste au fost neconclusive, așadar vorbim de un grup de 863 persoane testate care au fost luate în calcul. Dintre acestea, 35 persoane au fost identificate pozitiv (4,06%). După ajustări și ponderări statistice, realizatorii studiului au ajuns la concluzia că rata prevalenței SARS-CoV-2 în rândul populației Los Angeles County era de 4,65%, adică aproximativ 367.000 persoane, număr de circa 43 ori mai mare decât cel al cazurilor confirmate la 10 aprilie, respectiv 8.430.

Ce nu am găsit în sumarul studiului este numărul de decese la data realizării lui, respectiv 10 aprilie, ca să luăm aceeași dată cu cifra furnizată pentru cazurile înregistrate oficial. Am găsit această informație aici : 355 decese cumulate. Dacă raportăm acest număr la cazurile confirmate oficial (8.430), rezultă o rată a mortalității de 4,2%. Dacă raportăm la numărul estimat al tuturor persoanelor infectate de către realizatorii studiului, adică 367.000, rezultă o rată a mortalității de 0,09%.

Poate mi-a scăpat ceva. Cine are răbdare și timp, îl rog să verifice cifrele și raționamentul și să-mi semnaleze într-un comentariu eventuala scăpare.

Mega-studiul spaniolLink

Este studiul cu cel mai mare eșantion de care am auzit până în prezent, 70.000 persoane, realizat pe întreaga suprafață a Spaniei de către Institutul de Sănătate Publică Carlos al III-lea. Studiul a relevat faptul că 5% din populația Spaniei a fost imunizată împotriva SARS-CoV-2. Există mari diferențe regionale, valorile situându-se între 2% și 14,2%. În regiunea Madrid, considerată epicentrul epidemiei, 11,3% din populație a dezvoltat anticorpi. Diferențe mari între regiuni apar și în privința mortalității: de la 0,5% în Almeria, Malaga și Cordoba până la 2% în Caceres și 3,2% în La Rioja.

Rata mortalității indicată de studiu este de 1,1% pentru întreaga țară. La o astfel de mortalitate, până la atingerea procentului de 60% populație imunizată, considerat pragul minim pentru imunizarea de turmă, s-ar înregistra între 200.000 și 300.000 decese. Așadar, pe baza cifrelor furnizate de studiu, opțiunea imunizării de turmă, în mod natural, nu este acceptabilă pentru autoritățile spaniole, fiind mult prea costisitoare.

Spania este una din țările cele mai afectate de SARS-CoV-2, dar mortalitatea de 1,1% este semnificativ sub prognozele inițiale ale OMS și ale celor care au utilizat diverse modele de prognoză a evoluției virusului.

Merită reținut faptul că 90% din infecțiile detectate de studiu au rămas neobservate de sistemul medical. Față de cele peste 200.000 cazuri de infecții prezente în statisticile oficiale, se pare că alte 2 milioane de spanioli au fost infectați cu SARS-CoV-2 și au căpătat imunitate. Așadar, pentru Spania, ordinul de mărime între cazurile identificate de sistemul de sănătate și estimările privind răspândirea reală a virusului este de 10.

FranțaLink

Acesta nu este un studiu de seroprevalență, ci mai mult o modelare statistică, o extrapolare pe baza informațiilor din sistemul medical francez, dar și cele extrase din cazul navei de croazieră Diamond Princess. Studiul a fost făcut de un colectiv de 17 cercetători din Franța, Marea Britanie și SUA.

Autorii consideră că, în Franța, 3,6% din persoanele infectate au nevoie de spitalizare și 0,7% vor muri. Probabilitatea de a muri din cauza SARS-CoV-2 variază mult în funcție de vârstă: de la 0,001% pentru cei sub 20 ani, până la 10,1% pentru cei de peste 80 ani. Pe toate intervalele de vârstă, bărbații prezintă o probabilitate mai mare de a fi infectați, de a avea nevoie de spitalizare și de a deceda.

Autorii consideră că introducerea carantinei a redus rata de reproducere a virusului de la 2,9 la 0,67; o reducere de 77%. Până la 11 mai, data la care restricțiile au fost reduse în Franța, s-a estimat că 4,4% din populație a fost infectată. Este amintit și cazul donatorilor de sânge din regiunea Hauts-de-France, în rândul cărora s-a identificat o seroprevalență de 3%.

Au fost identificate două sub-grupuri în cazul celor spitalizați: unele persoane mor la scurt timp după intrarea în spital (15% din decese se produc în mai puțin de 1 zi), altele mor după o perioadă mai lungă (85% din decese au loc, în medie, după 13 zile).

Autorii studiului consideră că, în lipsa unui vaccin, imunitatea de grup nu este atinsă și un al doilea val al epidemiei va urma, dacă restricțiile sunt eliminate în totalitate.

LuxemburgLink

Studiul aflat în plină desfășurare este făcut pe un eșantion reprezentativ pentru populația Luxemburgului și este unul de tip panel, adică persoanele selecționate sunt testate periodic, pentru a putea surprinde evoluția în timp a gradului de răspândire a virusului. Chestionarul utilizat conține itemi care se referă la istoricul medical și comportamental, date psihologice și date socio-demografice detaliate. Primele informații au fost publicate pe 18 mai.

Din cei 1862 de participanți testați, 35 (1,97%) au dezvoltat anticorpi, dintre care 11 au semnalat singuri că au fost testați pozitiv anterior realizării studiului. Autorii consideră că există o prevalență de 0,3% a infectării cu SARS-CoV-2 în populația situată între 18 și 79 de ani din Luxemburg. Așadar, o prevalență mult mai mică decât în cazurile menționate anterior, însă trebuie ținut cont că cercetarea are loc în condiții de carantină și distanțare socială în vigoare deja de 7 săptămâni. Toți indivizii infectați din eșantion sunt asimptomatici sau oligosimptomatici.

În următoarele două luni, persoanele din eșantion vor fi testate de două ori pe săptămână, astfel că la finalul cercetării va rezulta o imagine foarte exactă a evoluției cazurilor individuale, dar și a ansamblului.

MilanoLink

Obiectivul cercetării a fost de a identifica prevalența infecției cu SARS-CoV-2 în rândul adulților asimptomatici și sănătoși. Au fost analizate testele a 789 donatori de sânge, cu vârste cuprinse între 18 și 70 ani, selectați aleatoriu, dintre cei care au donat sânge în perioada 24 februarie – 8 aprilie 2020 la cel mai mare centru de recoltare a sângelui din Milano. Doritorii erau acceptați ca donatori de sânge doar dacă nu avuseseră recent simptome asociate virusului și nici vreo legătură cu una dintre persoanele deja identificate pozitiv. Eșantionul este considerat reprezentativ pentru ansamblul populației din Milano.

Ce au descoperit autorii studiului? SARS-CoV-2 circula în Milano înainte de declanșarea epidemiei la începutul lunii februarie 2020. La începutul declanșării epidemiei, adică februarie 2020, seroprevalența a fost estimată la 4,6% din populația analizată. În perioada următoare, în care au fost impuse treptat mai multe măsuri de distanțare socială, prevalența a crescut la 7,1%, iar în luna aprilie a ajuns la 10,8%.

La nivelul provinciei Milano, autorii estimează că la data de 8 aprilie existau peste 230.000 cazuri nediagnosticate, însemnând că doar 1 din 20 de indivizi infectați apăreau în statisticile oficiale ale Ministerului Sănătății.

Se estimează că înainte de instituirea restricțiilor virusul s-a răspândit mai mult printre tineri (Milano este și un mare centru universitar), iar după închiderea școlilor răspândirea s-a făcut îndeosebi printre indivizii cu vârste mai ridicate, prezenți în câmpul muncii.

Precizări

Nu am pretenția că am selectat cele mai relevante studii sau că ele epuizează subiectul. Pur și simplu sunt cele peste care am dat, atât cât mi-a permis timpul. Nu sunt nici epidemiolog, nici statistician. Invit însă pe cei care sunt mai bine informați și pregătiți în domeniu să se pronunțe.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















9119 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Ciudat (Duminică, 24 mai 2020, 23:23)

    PascalDena [anonim]

    Nu cred ca poti sa stabilaesti o rata a mortalitatii la o populatie neinfectata / neexpusa pericolului. Asa ca o rata de mortalitate de 0,09% seamana mai mult cu politizarea situatiei, similar cu scandalul FDA si alte tampenii marca Trump.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by