Consiliul Concurenței este una dintre cele mai importante autorități publice din România, chiar cea mai importantă pentru mediul economic și pentru consumatori. Apariția acestei autorități a reprezentat o condiție pentru declanșarea negocierilor de aderare la Uniuninea Europeană, în 1997, iar normele legale pe care aceasta le aplică sunt identice cu cele aplicate la nivelul întregii Uniuni Europene. Mai mult, Consiliul Concurenței este singura autoritate publică din România care poate aplica direct în cazurile sale prevederi din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene.
Pentru ca o astfel de instituție să funcționeze corespunzător, este esențial ca cei care sunt numiți la conducerea sa și care iau cele mai importante decizii, inclusiv în ceea ce privește investigațiile și sancțiunile aplicate în urma acestora, să fie bine pregătiți profesional și în afara influențelor politice.
În 2010, pentru a întări și garanta că în Plenul Consiliului Concurenței ajung doar cei care îndeplinesc condițiile menționate, legiuitorul a decis ca nominalizarea candidaților pentru aceste posturi să fie făcută de către Colegiul consultativ al Consiliului Concurenței, un organism în care sunt cooptați, în proporții egale, reprezentanți ai mediului academic și universitar, ai asociațiilor pentru protecția consumatorilor și ai mediului de afaceri. Colegiul Consultativ este cel care primește dosarele de candidaturi, intervievează candidații și înaintează propunerile către decidenții politici, pentru ca aceștia să confirme sau infirme propunerile (politicienii nu au însă posibilitatea de a face alte nominalizări). De la creare și până în prezent Colegiul consultativ și-a îndeplinit deja de trei ori această funcție de selecție a candidaților iar rezultatele au fost cât se poate de pozitive pentru conducerea autorității de concurență. Mai mult, în condițiile în care indepdendența autorităților de concurență este o temă de actualitate în toate țările în care se aplică regulile de concurență, modelul folosit la Consiliul Concurenței din România a fost apreciat de către instituții internaționale de prestigiu, așa cum sunt Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț, Agricultură și Dezvoltare (UNCTAD) și în prezent servește ca sursă de inspirație pentru mecanismele de selectare a conducerilor autorităților de concurență în diverse părți ale lumii.
În aceste condiții, intenția din această perioadă a Parlamentului de a elimina rolul Colegiului Consultativ de selectare a membrilor Plenului Consiliului Concurenței este cât se poate de regretabilă și riscă să distrugă unul din puținele modelele pozitive create în România, care este sursă de inspirație și în alte state ale lumii.
Mai mult, proiectul de întoarcere la modalitatea de selectare a conducerii Consiliului Concurenței de dinainte de 2010 este în contradicție cu o recentă reglementare europeană – Directiva (UE) 2019/1 a Parlamentului European și a Consiliuluidin 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne, care are ca scop întărirea independenței autorităților de concurență din statele membre.
Potrivit art.4, alineat (4) din această directivă (numită și ”Directiva ECN+” după acronimul utilizat pentru”European Competition Network”, adică rețeaua autorităților europene de concurență din statele membre și prin care Comisia Europeană le coordonează pe acestea) ”Statele membre se asigură că membrii organului decizional al autorităților naționale administrative de concurență sunt selectați, recrutați sau numiți în conformitate cu proceduri clare și transparente, stabilite în prealabil în dreptul intern.”
România este în faza de adoptare a acestei directive și în loc să mențină ceea ce este bun și să întărească și mai mult independența Consiliului Concurenței, așa cum cer instituțiile europene, se află în situația de a face un mare pas înapoi, prin eliminarea Colegiului consultativ din procesul de selectare a membrilor Plenului instituției.
Atunci când a fost legiferat rolul colegiului în procesul de selecție, s-a avut în vedere că modelul va putea fi extins și la alte autorități publice independente, așa cum sunt Banca Națională a României, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie sau Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Având în vedere că unele numiri în conducerile la aceste instituții, în ultimii ani, ridică semne serioase de întrebare, se impune cu atât mai mult ca în viitor nominalizările să fie făcute și la acestea în mod profesionist și obiectiv, folosind modelul testat cu succes la Consiliul Concurenței.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
