Katja Leikert este vicelider al grupului parlamentar CDU/CSU in Bundestag in comisia de Afaceri Europene, in cea de Drepturile Omului și Ajutor Humanitar și în cea de Afaceri Externe. Este poate cel mai avizat parlamentar al grupului CDU/CSU pe probleme europene. In perioada 18 -19 septembrie ea se va afla in Romania unde va avea avea întâlniri cu membri ai PNL – ca partid ce face parte din grupul PPE – cu reprezentanți ai guvernului și președinției.

Katja LeikertFoto: cducsu.de

Katja Leikert (Fotograf, Tobias Koch)

V-ați întâlnit în luna mai cu o delegație a PNL, in Berlin. Vizita de acum in Romania vine în continuarea discuțiilor purtate atunci? Care sunt problemele pe care le veti aborda cu liderii PNL?

În calitate de vicelider de grup parlamentar, responsabil pentru afaceri europene, mă întâlnesc frecvent cu parteneri de discuţie din toată Europa, îndeosebi din cadrul partidelor noastre partenere. Pentru a duce Europa înainte împreună sunt necesare discuţii în persoană şi vizite reciproce.

În cadrul discuţiilor pe care le voi purta la Bucureşti doresc să mă informez cu privire la situaţia politică actuală la faţa locului. Totodată o temă importantă va fi Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene în primul semestru din 2019.

În ce constă colaborarea dintre CDU/CSU şi PNL? Există un interes politic real în Germania pentru România?

CDU/CSU şi PNL împărtăşesc obiectivul unei Europe libere şi puternice din punct de vedere economic. De aceea suntem împreună în Partidul Popular European (PPE). Avem frecvente schimburi de păreri despre cum putem să ne îndeplinim obiectivele comune – fiecare în propria ţară şi împreună în cadrul Uniunii Europene.

România este pentru noi un partener crucial într-o regiune dificilă în prezent. Ne bazăm pe o Românie puternică şi stabilă, care stimulează în vecinătatea sa democraţia şi statul de drept.

Recentele episoade in care un parlamentar roman insulta Germania sau faptul ca presedintelui Romaniei, etnic german, importanti politicieni din PSD ii deseneaza mustati a la Hitler si e facut nazist ar putea inrautati relatiile dintre Bucuresti si Berlin? Sau Germania si Romania vor continua business as usual, fara sa dea atentie acestor derapaje?

Aceste ieşiri sunt inacceptabile. Cine face aşa ceva se descalifică de la orice funcţie publică. Ar trebui să demisioneze sau să fie demis. La fel ar trebui să se întâmple când membri de frunte ai PSD vorbesc despre Forumul German drept organizaţie continuatoare a nazismului.

Aceste derapaje sunt receptate cu atenţie în Germania, dar şi în alte ţări. Ele afectează reputaţia României. Unii investitori germani s-ar putea chiar să se întrebe: să investesc acum în România, dacă eu sau angajaţii mei vor fi jigniţi în acest mod? Sau să merg mai degrabă într-o ţară vecină, în care mă simt respectat şi bine venit?

Zeci de mii de manifestanți ies in strada in Romania împotriva măsurilor luate de guvern, măsuri care lezeaza independența justiției și slabesc statul de drept. Nu exista protest la care să nu fie vazut steagul UE. Si totuși, comparativ cu anii trecuti, există impresia ca instituțiile europene nu mai reacționează cu aceeasi tărie la măsurile care se iau in România împotriva democrației și a independenței justiției. E România uitată de Europa? Sau, ca sa reformulez, este România mai puțin importantă pentru UE decât in anii trecuți?

Nu, nu împărtășesc această impresie. Europa se uită la România. Europa vede ameninţarea la adresa statului de drept şi Europa vede totodată şi cât de puternică este voinţa românilor de a apăra lucrurile pentru care le-au câștigat acum 30 de ani: libertate, democraţie şi stat de drept. Mecanismul de Cooperare şi Verificare al UE pentru România înseamnă şi că UE este în permanenţă bine informată – chiar şi atunci când România nu se regăseşte în titlurile din ziare.

România nu este încă o țară în care sa se fi impus un regim iliberal, dar se fac pași rapizi în această direcție. Cum ar trebui PPE sa trateze Romania si problemele ei?

Vedem probleme îndeosebi în sfera combaterii corupţiei.

Mai întâi trebuie noi toţi, români şi europeni, să ne uităm la acestea cu atenţie în mod constant. Inclusiv acestui scop serveşte vizita mea în România. Iar apoi trebuie să punem explicit în discuţie ce nu este compatibil cu valorile europene. Niciun guvern nu doreşte să i se reproşeze că este delăsător în privinţa combaterii corupţiei. Aceasta ar afecta reputaţia ţării şi economia, pentru că îi sperie pe investitori. În cele din urmă este afectat şi partidul de guvernământ, pentru că nimeni nu îşi doreşte să trăiască într-o ţară coruptă. De aceea opinia publică este o armă puternică. În cursul Preşedinţiei la Consiliul UE România va fi în atenţia Europei într-o manieră cum nu a mai văzut ţara de mulţi ani. Iar asta va ajuta România.

Mulți comentatori au semnalat o atitudine prea blandă a PPE fata de Fidesz, de-a lungul timpului. Deseori s-a spus ca e preferabil ”un dialog constructiv” cu Viktor Orban, in ciuda declaratiilor populiste si anti-europene ale premierului Ungariei. Aș menționa aici si relatia specială cu Putin si mai ales declaratiile de sprijin pentru ocuparea Crimeii de catre Rusia. Recenta ”alianta” dintre Viktor Orban si Matteo Salvini va determina o atitudine mai severa fata de Fidesz in cadrul PPE? Care e pozitia CDU in legatura cu derapajele anti-democratice ale Fidesz?

Partidul Popular European cuprinde un spectru larg de partide. Acesta este un punct forte, însă creează uneori şi probleme. Pe de altă parte partidele noastre membre sunt totodată cel mai adesea partide de masă cu mai multe curente şi se deplasează de-a lungul anilor uneori mai degrabă spre centru, alteori mai în afară. Nu este nicio problemă, atâta timp cât nu se depăşeşte o anumită limită.

În prezent Fidesz nu ne face treaba mai uşoară şi mulţi din PPE îşi pierd răbdarea cu ei. Acest fapt s-a reflectat în votul referitor la procedura contra Ungariei privind statul de drept în Parlamentul European. Această procedură permite un dialog deschis, clar în privinţa subiectului, dar şi respectuos. Vrem să rămânem în dialog cu Fidesz, însă asta implică evident să avem şi un partener care să vrea acelaşi lucru.

Problema migratiei va domina campania electorala pentru alegerile europarlamentare. Este tema favorita a populistilor europeni si fara indoiala este si o tema importanta. Dar ea va acoperi alte teme, poate mai importante sau la fel de importante. Care ar fi in opinia dvs aceste teme europene importante pentru alegerile alegerile din 2019?

Migraţia va fi o temă a campaniei electorale în 2019. Dar ar fi greşit să vorbim doar despre asta. UE se află în faţa unor decizii importante: cum abordăm ameninţarea din partea Rusiei, mai ales în condiţiile în care Statele Unite transmit foarte clar că îşi vor reduce angajamentele? Trebuie aşadar să îmbunătăţim cooperarea în sfera apărării. Sau: cum asigurăm în mod durabil aprovizionarea cu energie, care reprezintă fundamentul şi condiţia prosperităţii noastre viitoare? Nu avem voie însă ca în această privinţă să devenim dependenţi de cei care nu ne doresc succesul – şi trebuie totodată să tratăm cu delicateţe planeta noastră. Şi cadrul financiar multianual va fi în atenţia noastră în următoarele luni. Iar aici nu este vorba numai de bani, ci şi de decizii politice cu bătaie lungă pentru UE în deceniul următor.

Oare aceasta problema a migratiei va diviza PPE? Există acest pericol?

Avem în cadrul familiei de partid viziuni parţial diferite cu privire la anumite măsuri, însă în esenţă suntem de aceeaşi părere: vrem să împiedicăm imigraţia ilegală. Vrem îndeosebi să împiedicăm ca oamenii să se înece în mare şi traficanţii să şi facă bani de pe urma lor. Însă vrem să respectăm propriile noastre standarde înalte privind umanitatea şi statul de drept, întrucât acestea sunt fundamentul valorilor europene. Nu este uşor, însă am progresat deja destul de bine. Clar este şi că povara trebuie purtată împreună. Migraţia nu trebuie să genereze certuri între partidele-surori din PPE, întrucât suntem în consens în privinţa obiectivului.

In Germania cum are de gand CDU/CSU sa contracareze discursul AfD cu privire la migratie?

AfD este un partid populist. Ei deformează realitatea şi oferă soluţii pretins simple, care nu ar putea funcţiona niciodată. Ceea ce mă dezgustă îndeosebi este perfidia cu care se vorbeşte despre oameni. Perfidia seamănă ură şi deschide astfel calea spre violenţă.

Populişti există peste tot, însă când aceştia au deodată mulţi adepţi, atunci este şi un semn că ceva nu a mers bine. Valul de migraţie din anii 2015 şi 2016 ne-a luat pe toţi prin surprindere şi cu siguranţă nu am putut reacţiona repede şi suficient de bine la toate provocările. De atunci am corectat multe, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Cu cât mai bine rezolvăm problemele fără a dramatiza situaţia, cu atât mai slabi vor deveni populiştii.

La intalnirea din iunie dintre cancelarul german si presedintele francez de la Meseberg au fost punctate mai multe obiective pentru reforma UE. Aceste obiective nu au fost insa insotite si de schitarea unor masuri concrete. Printre ele, se numară și constituirea unui buget al euro-zonei, paralel cu bugetul UE. Care mai este acum poziția Germaniei fata de acest buget al zonei euro? Cum va fi abordata problema in decembrie, avand in vedere o posibila scadere in popularitate a presedintelui Macron?

Succesul Europei este crucial pentru Germania. Iar în acest sens avem nevoie de buna cooperare între Germania şi Franţa. Suntem foarte bucuroşi că avem în preşedintele Macron un partener care vrea să ducă Europa mai departe. Aş prefera nici să nu mă gândesc cum ar fi fost dacă Marine Le Pen ar fi câştigat alegerile prezidenţiale din Franţa.

Înţelegerile de la Meseberg sunt deciziide bază importante, care în parte trebuie elaborate mai în detaliu. Bugetul de investiţii al zonei euro nu va fi mare. Acesta poate genera impulsuri pentru consolidarea statelor membre euro mai slabe din punct de vedere economic.

Pentru tari ca Romania ce ar insemna crearea unui buget al eurozonei?

Dacă zonei euro îi merge bine profită de acest lucru toate statele membre UE. Sunt sigură că pentru România şi pentru firmele româneşti ar reprezenta o şansă dacă întărim capacitatea de investiţii în statele mai slabe din zona euro.

Iar apoi când euro va fi introdus şi în România un asemenea buget va contribui astfel încât primii paşi ai României cu moneda euro să fie şi mai de succes.

Are nevoie Europa cu adevarat de Nord Stream 2? Cancelarul Angela Merckel a recunoscut intr-o discutie cu presedinele ucrainean Petro Poroşenko implicatiile geopolitice ale acestui proiect.

Nici în grupul meu parlamentar nu există chiar un consens în această privinţă. Eu personal cred că securitatea energetică este o condiţie importantă pentru un viitor bun al Europei. Dar văd şi pagubele politice pe care le generează acest proiect în Europa Centrală şi de Est. Ţările de acolo întrucâtva nu au avut experienţe pozitive cu Rusia ca furnizor de energie şi nu vor ca influenţa Rusiei să crească şi mai mult. Trebuie să luăm în serios aceste îngrijorări.