Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

(Încă) o mare furioasă. Azov

de Dorin Popescu     Contributors.ro
Luni, 20 august 2018, 15:05 Actualitate | Opinii


Dorin Popescu
Foto: Arhiva personala

Spațiul naval din jurul României pare a fi intrat în tulburări geopolitice cronice.

În regiunea extinsă a Mării Negre, tonurile dure și noile muzici ale instabilității vin dinspre Strâmtoarea Kerci și Marea de Azov, spațiu văzut de experți în plan geopolitic ca o anexă informală la Marea Neagră.

După finalizarea cu succes a negocierilor statelor riverane ale Mării Caspice și semnarea Convenției privind statutul juridic al Mării Caspice de către Rusia, Iran, Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan, principalele turbulențe geopolitice s-au mutat pe linia Mariupol – Berdiansk – Rostov pe Don.

Se menționează din ce în ce mai des, prioritar la Kiev, teza unui iminent război naval între Federația Rusă și Ucraina în apele Mării de Azov, pe fondul consolidării prezenței militare și politice a Moscovei în regiune și al intensificării măsurilor rusești de control al navigației prin Strâmtoarea Kerci.

Numeroși oficiali de la Kiev pretind că Moscova a instituit deja o adevărată blocadă maritimă împotriva porturilor ucrainene din Marea Azov, prin controlul excesiv, stoparea și reținerea pentru examinare detaliată a navelor maritime care operează în zona porturilor Mariupol și Berdiansk, prin construirea podului de deasupra Strâmtorii Kerci și limitarea implicită a accesului navelor ucrainene de mare tonaj în zona acestor porturi.

Termenul de blocadă este utilizat deja în mod curent la Kiev, de către lideri politici, oficiali militari, experți și analiști. Recent, secretarul Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Alexandr Turcinov, a declarat că cercurile politico-militare de la Moscova privesc regiunea Azov – Marea Neagră ca platformă pentru expansiuni teritoriale viitoare. Alexandr Turcinov: Vedem în acțiunile părții ruse începutul unei blocade militare și economice; cea mai mare amenințare pentru Rusia pare a fi direcția Mariupol, unde nu excludem dezvoltarea unor operațiuni de desant rusesc pentru ocuparea întregului litoral al Mării de Azov.

Declarații similare se produc cu frevență ridicată în mediile politice de la Kiev. Și generalul-locotenent în rezervă Vasilii Bogdan, fost ofițer în serviciile de informații externe ale Ucrainei, apreciază că Rusia instituie, prin aceste măsuri, o blocadă economică în Marea de Azov.

Potrivit organizațiilor non-guvernamentale ucrainene care monitorizează acțiunile rusești în acvatoriile porturilor proprii, autoritățile ruse (structurile Pazei de Coastă a Serviciului de Frontieră al FSB / Serviciul Federal de Securitate) au oprit și/sau reținut pentru examinare, în ultimele 5 luni, peste 150 de nave maritime, sub pavilion ucrainean și nu numai (dintre care 24 în apele teritoriale ucrainene din Marea de Azov), care operau în zona porturilor ucrainene Mariupol și Berdiansk.

Potrivit evaluărilor de la Kiev, din luna aprilie 2018 până în prezent autoritățile ruse terorizează navele ucrainene în Marea de Azov, își consolidează prezența militară navală în regiune etc. Construirea podului din Crimeea a condus la limitarea accesului navelor de mari dimensiuni și de mare tonaj, prin Strâmtoarea Kerci, în acvatoriul Mării de Azov (respectiv în apele teritoriale ale Ucrainei). Escaladarea tensiunilor și confruntărilor deschise dintre Moscova și Kiev în acvatoriul Mării de Azov a fost accelerată de măsuri de forță ale ambelor părți: detenția navei de pescuit ucrainene YMK-0041 de către polițiștii ruși de frontieră; detenția echipajului navei rusești „Nord”, operată de forțele Serviciului ucrainean de Securitate (SBU) în Marea de Azov etc.

Recent, tehnologiile de blocare a celor două porturi ucrainene s-au rafinat și includ identificarea obligatorie, de către echipajele vedetelor Pazei ruse de coastă, a tuturor membrilor echipajelor navelor maritime care operează în porturile ucrainene, reținerea prelungită a navelor și echipajelor (prioritar a celor ucrainene), întârzierea deliberată a operării maritime etc. Arestarea navelor și blocada navală instituită de Moscova asupra porturilor ucrainene par a nu avea consecințe economice semnificative (deși efectele ar putea fi tragice prioritar pentru Combinatul metalurgic din Mariupol, care are nevoie de materii prime și de exportul pe cale maritimă al producției metalurgice proprii), mizând prioritar pe un efect demonstrativ și demoralizator asupra trupelor ucrainene, populației și autorităților locale.

Riscul intensificării tensiunilor ruso-ucrainene în Marea de Azov, inclusiv/prioritar a celor de natură militară, crește constant. Există posibilitatea reală ca Moscova să perceapă și să trateze regiunea Marea Azov – Marea Neagră ca pe o platformă de expansiune militară și politică. Din această perspectivă, pare iminentă producerea de noi tentative de destabilizare a situației în Marea de Azov din partea Moscovei, care ar putea genera ulterior noi acțiuni militare ofensive de amploare în regiune.

Deputatul Radei Supreme a Ucrainei Alexander Chernenko apreciază că de fapt, Ucraina și Rusia au intrat într-o permanentă luptă maritimă. Potrivit directorului Institutului de Strategii Globale de la Kiev, Vadim Karasev, cutia Pandorei este deschisă, iar arestarea navelor va continua, conducând la o escaladare a conflictului ruso-ucrainean în ansamblu.

Ucraina adoptă deja contramăsuri (ce par) coerente de ordin politico-diplomatic și militar în regiune.

Acțiuni și măsuri politico-diplomatice

Ministrul ucrainean al infrastructurii, Alexandr Omelian, s-a adresat recent SUA și UE cu solicitarea de a reacționa la măsurile Rusiei de limitare a navigației în Marea de Azov, numind aceste măsuri începutul unui nou atac împotriva statului ucrainean. Alexandr Omelian: Rusia a început un nou atac împotriva Ucrainei prin restrângerea artificială a navigației în acvatoriul Mării de Azov. Recentele aplicații militare din Marea Neagră au provocat, de asemenea, închiderea unor culoare maritime de navigație. Înțelegem că presiunea Rusiei se va intensifica…

Recent, Departamentul de Stat al SUA a incriminat acțiunile ruse, care au ca obiectiv destabilizarea părții ucrainene a Măzii de Azov: Credem că barierele create de Rusia în transportul maritim internațional din Marea de Azov reprezintă un alt exemplu de încercare de destabilizare a Ucrainei. Facem apel la Rusia să stopeze crearea de obstacole în calea transportului maritim internațional în Marea de Azov…

Ucraina negociază cu țările UE și cu Statele Unite impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei / porturilor maritime rusești din Marea Neagră ca răspuns la blocada rusească în Marea de Azov.

În conformitate cu Convenția ONU asupra dreptului mării, Ucraina a prezentat recent Curții de arbitraj o cerere de protecție a intereselor sale suverane privind construcția ilegală a podului de peste Strîmtoarea Kerci. Tema va fi examinată cel mai probabil la finele anului 2018. Construcția podului respectiv a fost condamnată deja de Statele Unite, Uniunea Europeană, NATO, Marea Britanie și Canada. Podul peste Strâmtoarea Kerci (care are o lungime de cca 19 km și leagă Peninsula Crimeei de Rusia continentală / regiunea Krasnodar) ameninţă economia zonei din jurul Mării de Azov, întrucât limitează mărimea navelor care pot trece prin această strâmtoare.

În prezent, Ucraina efectuează o evaluare a modului în care este afectat mediul înconjurător de construirea acestui pod. În cazul confirmării existenței unui risc ecologic, Kievul va sesiza Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN).

Acțiunile diplomatice ale Kievului sunt limitate de specificul juridic al regiunii. Marea Azov are în momentul de față un statut juridic de mare internă/interioară, aparţinând atât Federaţiei Ruse, cât şi Ucrainei. Statutul de mare interioară face posibilă apropierea navelor ruseşti la o distanţă mică de coasta Ucrainei fără ca această apropiere să fie considerată o încălcare a frontierei de stat a Ucrainei. MAE ucrainean apreciază însă că „Ucraina rămâne un stat de coastă în raport cu apele adiacente Crimeei, inclusiv marea teritorială, care se întinde pe o distanță de 12 mile marine de la coastă”.

În 2003, în perioada preşedinţiei lui Leonid Kucima, Ucraina a semnat un acord cu Moscova conform căruia toate disputele legate de Marea de Azov vor fi soluţionate exclusiv la nivel bilateral. Absența delimitării de facto a granițelor maritime în Marea de Azov (potrivit Acordului bilateral din 2003, părțile urmau a negocia și conveni linia de demarcație, însă acest obiectiv pare aproape imposibil în conjunctura geopolitică actuală) facilitează dezvoltarea, în regiune, de către Moscova, a unor noi scenarii de război hibrid.

Acțiuni și măsuri politico-militare

Autoritățile ucrainene nu exclud posibilitatea ca unele acțiuni, provocări și tensiuni militare locale să genereze ulterior acțiuni militare de mare amploare și chiar un nou război, prioritar naval, între cele două țări.

Președintele Ucrainei a declarat că nu exclude pregătiri ale Kremlinului de a ataca orașul Mariupol, pe fondul consolidării prezenței militare ruse în acvatoriul Mării de Azov. O serie de experți americani și europeni apreciază că Rusia ar pregăti anexarea Mării de Azov, iar Kievul nu dispune de forțe suficient de puternice pentru a descuraja noile pretenții teritoriale ale Rusiei.

Secretarul Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Alexandr Turcinov, a controlat, recent, capabilitățile militare ucrainene din regiunea Mării de Azov, pentru a verifica și evalua capacitatea militară a Ucrainei de a respinge o posibilă agresiune a Rusiei în regiune, organizarea apărării de coastă și, respectiv, protecția litoralului ucrainean al Mării de Azov. Alexandr Turcinov: Consolidarea prezenței militare rusești în Marea de Azov se combină cu încălcarea brutală a legislației și dreptului internațional maritim în Marea de Azov, prin măsuri precum construcția ilegală a podului Kerci și arestarea ilegală de către militarii ruși a unor numeroase nave civile ucrainene și străine. Este posibil ca inamicul să desfășoare ample operațiuni de desant și atac, terestre și maritime, pe dimensiunea Mariupol. Turcinov a discutat recent cu ofițerii din conducerea Forțelor Navale ucrainene posibilitatea creării unei grupări militare navale ucrainene permanente în Marea de Azov. Oficialul a mai vizitat cu aceaastă ocazie Paza de Coastă ucraineană, Brigada independentă 36 de infanterie marină etc.

Setul de măsuri militare defensive prioritare pe care Ucraina le are în vedere pentru Marea de Azov include crearea unei grupări militare navale permanente în regiune, dislocarea rapidă a navelor militare din Marea Neagră în regiunea Mării de Azov, dotarea forțelor militare locale cu noi sisteme de rachete performante, intensificarea desfășurării de aplicații militare în apele teritoriale proprii etc.

Periodic, în acvatoriul Mării de Azov au loc aplicații și exerciții militare navale cu tiruri, atât ruse cât și ucrainene. Autoritățile ucrainene și cele rusești închid de fiecare dată secțiuni și spații extinse, navale și costiere, pentru desfășurarea acestor aplicații militare. În unele zone aflate sub incidenţa restricţiilor specifice, distanţa până la coasta ucraineană (în cazul aplicațiilor militare rusești) este de mai puţin de zece mile marine, ceea ce contravine prevederilor Convenţiei internaţionale asupra dreptului mării.

Potrivit fostului locțiitor al șefului Statului Major General al Forțelor Armate ucrainene, Igor Romanenko, în ultimul an Federația Rusă ar fi adus în Marea de Azov, cu scopul de a forma aici o flotilă navală autonomă, câteva zeci de nave militare, de diferite dimensiuni, în principal nave transferate din Marea Caspică în Marea de Azov (până în luna mai 2018, Moscova avea dislocate în acvatoriul Mării de Azov doar nave ale Pazei de Coastă și Serviciului de Grăniceri). Printre acestea se află 6 canoniere de tip Șmeli, 7 nave mici de desant tip Șerna și două corvete dotate cu rachete de croazieră Kalibr, Grad Sviajk și Veliki Ustiug (nave utilizate anterior în operațiunile din Siria). Raza de acțiune a acestor rachete este similară rachetelor americane Tomahawk (până la 2.500 km) și acoperă întreg teritoriul Ucrainei. Alți experți militari ruși conexează prezența acestor nave în Marea de Azov cu predicțiile negative privind destabilizarea situației din Siria și Orientul Mijlociu și Apropiat. Oficiali și experți ruși menționează, de asemenea, că intensificarea prezenței militare rusești în Marea de Azov are scopuri pur defensive, facilitând protejarea Crimeei și, mai nou, a podului de peste Strâmtoarea Kerci împotriva posibilelor acțiuni destabilizatoare ale Ucrainei.

Autoritățile ucrainene apreciază că Ucraina nu dispune în mod real de suficiente resurse pentru a proteja litoralul ucrainean în cazul unei agresiuni militare ruse directe și/sau pentru a debloca, inclusiv prin forță, litoralul ucrainean al Mării de Azov. Forțele maritime ucrainene dispun în acvatoriu doar de nave blindate purtătoare de artilerie din clasa Gyurza.

Potrivit oficialilor ucraineni, Rusia ar dispune de cel puțin 10 nave militare și alte 40 de vedete rapide de patrulare în Marea de Azov, cu posibilitatea de completare imediată a forțelor navale din regiune cu cel puțin 30 de nave militare. iar Marea de Azov s-a transformat în noul punct vulnerabil al apărării militare a Ucrainei (Taras Chmut, șeful Centrului militar ucrainean). Rusia ar avea intenția de a revitaliza flotila din Marea Azov, prioritar prin dislocarea permanentă în regiune a unor nave militare din Marea Caspică. Forțele aeriene rusești din cadrul Districtului Militar Sud și din Crimeea dețin supremația aeriană absolută deasupra Mării de Azov. Potrivit evaluărilor lui Chmut, Rusia ar dispune de suficiente capabilități militare pentru a ataca orașul Mariupol de pe mare, însă varianta cea mai probabilă este cea potrivit căreia Moscova ar prefera continuarea proiectului expansionist prin atacuri hibride.

Deși specificul acvatoriului Mării de Azov nu permite derularea unor mari operațiuni de desant maritim, Kievul ia în calcul tot mai des un posibil desant militar rusesc în dimensiuni care pot facilita pătrunderea forțelor rusești pe țărmul ucrainean.

Deblocarea prin forță a acvatoriului Mării de Azov este tot mai des luată în calcul în scenariile militare ale Kievului. Acest scenariu a fost inclus recent în Strategia de dezvoltare a Forțelor Navale ucrainene până în 2035, ca metodă de contracarare a agresiunii militare rusești în regiune.

În context, este important de menționat și faptul că se află în fază de elaborare, în Rada Supremă, proiectul Legii privind apărarea teritorială a Ucrainei.

Experții independenți apreciază că, în cazul în care autoritățile ucrainene nu vor întreprinde măsuri pentru stoparea controlului absolut al Rusiei în Marea de Azov, scenariul rusesc s-ar putea extinde/repeta în Marea Neagră.

Acțiuni și măsuri tehnico-militare

În cadrul recentelor teste ale noilor rachete ucrainene de croazieră care vor fi produse în sudul regiunii Odessa (de către Biroul de construcții Luch), Secretarul Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Alexandr Turcinov, a declarat că rachetele ucrainene de croazieră vor fi capabile să asigure apărarea întregului perimetru al Mării de Azov și Mării Negre și să distrugă toate țintele aeriene și terestre din această regiune, pe o rază de până la 300 km. Noile rachete pot acționa, potrivit acestuia, inclusiv în porturile de dislocare a navelor militare inamice (a se citi rusești). Oficialul ucrainean a declarat că printre țintele vizate de aceste rachete ar putea fi nave militare și diferite obiective de infrastructură (d.e. poduri strategice – a se citi Podul de deasupra Strâmtorii Kerci). Printre rachetele aflat în construcție și testare la Biroul Luch, în diferite faze, se află sisteme de rachete Vilkha/Alder, Olga (rază estimată de acțiune 120 km, cu 30 km mai mult decât Smerci), rachete de croazieră Neptun (primele rachete de croazieră de producție integral ucraineană, cu rază de acțiune estimată de 280 km, în trei variante: navală, terestră, aeriană; racheta este destinată prioritar trupelor ucrainene de pază a litoralului de la Marea Neagră), complexul de rachete Grom-2, racheta de croazieră Korchun-2 (din categoria armamentului strategic, tot cu trei variante – navală, terestră și aeriană, cu rază similară de acțiune rachetei Neptun) etc.

Tensiunile din Marea de Azov mențin ridicat riscul extinderii acestora în acvatoriul Mării Negre.


citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






















1920 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version