In octombrie 2007, un judecator clujean pe nume Cristian Danilet a fost invitat la un seminar de drepturile omului. S-a prezentat acolo, si, in fata unei asistente inmarmurite, a declarat senin, pe un ton usor didactic, ca justitia romana ar fi vulnerabila la acte de canibalism, scrie Doc pe blogul sau.
Nu, nu. in realitate dl judecator a facut ceva mult mai putin socant: a prezentat un studiu pe tema mecanismelor coruptiei si politicilor anti-coruptie in sistemul nostru juridic. Dar, de dragul discutiei, hadeti totusi sa presupunem ca ar fi facut declaratia respectiva, publicata apoi de presa. La ce reactie ne-am fi putut astepta? Pai, unii ar fi zis ca i-a scapat fara sa vrea cuvantul acela. Altii, ca a incercat o metafora foarte nefericita. Unii ar fi ras. Altii ar fi spus ca dl judecator are un simt al umorului foarte straniu. Altii, ca-i lipseste o doaga. Multi ar fi spus ca e o dovada de maxima neseriozitate.
Dar nimeni, nimeni nu cred ca s-ar fi simtit intr-atat de afectat afirmatia (generica) incat sa caute compensatii sau pedepsirea autorului. Chiar nimeni nu cred ca ar fi dat fuguta la vreo institutie a statului sa-i apere demnitatea lezata de o astfel de declaratie trasnita. Nimeni n-ar fi cerut protectorului lor oficial sa restabileasca in ochii publicului adevarul meniului lor zilnic, statutul lor de omnivoare cinstite. De ce? Pai, de buna seama NU pentru ca acuzatia in sine e triviala; caci nu e, e mult mai grava decat, sa zicem, cea de coruptie. Motivul e foarte simplu, pentru ca gestul de “restabilire a adevarului” ar fi parut la fel de ciudat ca si afirmatia in sine. Cu toate pacatele pe care le are justitia romana in ochii publicului, nici un justitiabil intreg la cap n-ar putea considera ca afirmatia e adevarata. Ca, daca nu-i convine pledoaria pe care tocmai a auzit-o, dl judecator va invita amabil avocatul intr-o camera alaturata si-l va face tocana. Ca lipsa acuta de personal in instante si parchete se datoreste, in orice masura, faptului ca in rastimpuri cate unul din ei ajunge la masa colegilor, pe post de cina.
Or, revenind la cazul real, exact asta s-a intamplat dupa ca dl Danilet a prezentat materialul sau la seminar, si a avut ghinionul ca sa ajunga sa fie publicat de presa. Desi afirmatiile sale, chiar si asa cum au fost preluate si … interpretate de presa, erau foarte generale si nu se referau la nimeni in particular, totusi, vreo douazeci de judecatori de la Curtea de Apel Cluj s-au simtit lezati de afirmatii, pe care le-au considerat, intr-un memoriu trimis CSM, ca „aduc o grava atingere reputatiei justitiei ca institutie si a cinstei fiecarui judecator” si au cerut Consiliului sa intervina, sa le repereze onoarea stirbita si sa-l pedepseasca pe autor.
Gestul acestor judecatori este deosebit de stupid, tocmai pentru ca are rezultatul opus celui pe care si-l propune. Cum spuneam mai sus, nimeni n-ar cere corectarea unei afirmatii pe care orice om intreg la cap ar fi luat-o ca pe-o gluma. Or, reactia asta e la polul opus. Faptul ca se cere cu atata virulenta interventia in acest caz nu face decat sa demonstreze, odata in plus, ca prezenta coruptiei in sistemul nostru juridic este departe de a fi o gluma, este ceva cat se poate de serios si de real. si nu e doar stupid, ci si bizar si memoriul si faptul ca CSM l-a luat in considerare :
Premiera nu consta in decizia de aparare a reputatiei unor magistrati. CSM emite adesea astfel de decizii, in cazul in care un judecator sau un procuror este atacat pe nedrept in presa. Insa pina acum nu s-a gindit nimeni la posibilitatea apararii reputatiei unei intregi categorii profesionale. In traducere libera, CSM va decide ca nu exista coruptie in sistemul judiciar romanesc si ca oricine indrazneste sa afirme altceva este pasibil sa fie condamnat pentru infractiunea de incalcare a „omertei“. In aceasta logica, ne putem lesne imagina cum Asociatia Zidarilor din Romania ar putea decide ca e ilegal sa afirmi ca vreun membru al breslei ar face pereti strimbi. (Dorin Petrisor - “CSM isi apara spagarii”)
Fara indoiala ca CSM trebuie sa apere reputatia magistratilor, dar nu fata de adevar! Trebuie sa-i protejeze pe cei cinstiti, dar nu altfel decat separandu-i de ceilalti! La nivel de reputatie si perceptie publica, canibalismul este, intr-adevar, vulnerabilitatea principala a sistemului juridic din Romania : coruptia notorie generata de unii dintre membrii breslei, cu complicitatea sau indolenta CSM, consuma reputatia colegilor lor onesti.
[Dl Danilet vorbeste pe blogul sau despre episodul respectiv, in conditiile in care CSM insusi s-a vazut implicat intr-un caz grav de coruptie din sistem.]
Comenteaza acest subiect pe blogul lui Doc.
