”Comunică! E simplu!” – așa suna sloganul unei campanii publicitare a unei mari firme de telefonie, acum câțiva ani.
Ba nu-i simplu deloc!
Ieri, la miez de noapte, am văzut doi dintre cei mai importanți oameni în statul român – președintele celui mai puternic partid din țară și premierul – așezându-se, nădușiți, cu privirea încețoșată după o ședință-maraton de cam 6 ore, dinaintea camerelor de luat vederi, spre a transmite deznodământul celor petrecute dincolo de ușile închise; spre a explica, pentru a nu știu câta oară, că totul e bine, partidul e strâns unit în jurul binecuvântatului său program de guvernare și a celor care îl vor aduce la îndeplinire, n-a fost război intern, n-au fost controverse, doar încăpățânarea unor miniștri care, oricât au fost rugați timp de șase ore să nu se retragă din guvern, n-au putut fi înduplecați. Sunt și ei oameni și trebuie înțeleși atunci când mărturisesc că nu mai suportă presiunea exercitată asupra lor. De către cine? Să nu intrăm în amănunte ce nu-și au locul. Demisia, precum se știe, e un act unilateral de voință – de aia se și supune la vot.
Cu fețe congestionate de efort și iritare, ambii leaderi au declarat, gratulându-se cu ”dragă Mihai” și ”dragă Liviu”, că, de fapt, nu a fost nicio problemă reală la mijloc: doar o pană de comunicare, pentru care până și șeful psd-ist a găsit de cuviințe să-și facă mea culpa.
Eu unul, stimați tovarăși, m-am săturat să ascult aceeași placă zgâriată, cu același refren: orice lucru contrariant s-ar fi întâmplat în sau din inițiativa PSD, e tradus în termeni de ”deficiențe de comunicare”.
PSD-ul a avut, în alegeri, o echipă redutabilă de experți internaționali, și, lucru încă și mai rar, disciplina de partid care să-i facă să le urmeze sfaturile: să nu care cumva să enerveze în vreun fel votanții hotărâți să doarmă pe laviță în ziua votului. Ce-a urmat, știm cu toții: o participare electorală de mai mare jalea, numai bună pentru partidele cu un substanțial electorat captiv.
După alegeri, însă, panele de comunicare par să fi devenit o regulă. Să fi plecat între timp experții? Să se fi spart disciplina de partid?
Ipoteza din urmă pare, deocamdată, nu tocmai plauzbilă, cel puțin la nivel declarativ. Organismele de decizie, cum a fost CEx-ul de aseară, ni se spune că hotărăsc prin vot unanim. Ba mai mult: votul lor unanim reafirmă, o dată în plus, unitatea partidului – chiar și atunci când, așa cum ne-a explicat președintele formațiunii politice, toți cei de față, fără excepție, au plecat acasă, în urma victoriei repurtate colectiv, dezamăgiți. Probabil că dacă s-ar fi supus la vot și desființarea DNA măcar câțiva ar fi ieșit din ședință mai optimiști.
Ar mai fi totuși un detaliu legat de comunicare. În alegeri, coaliția PSD-ALDE dorea să informeze despre ce promite să facă. Acum se vede în situația de a explica ce a făcut, ce face, ba chiar, adesea, ce vrea să facă. Altă Mărie, altă pălărie, altă strategie – cu sau fără experți.
Am aflat, de pildă, în aceeași epocală conferință de presă, că până și ministrul transporturilor ar fi avut rezultate remarcabile, dar… nu a știut să le comunice. În prezența membrilor CEx i s-a oferit prilejul să spulbere orice îndoială privind activitatea sa, doar că a dovedit aceeași îndărătnicie ca și celelalte două doamne ministru în a nu-și retrage demisia, în ciuda tuturor rugăminților.
Din câte îmi amintesc, aproape că nu există sector de activitate, atât în guvernarea lui Grindeanu cât și în cea a lui Tudose, aflate, din acest punct de vedere, într-o exemplară continuitate, în care să nu i se fi imputat ministrului de resort, de regulă prin vocea purtătorului de cuvânt al partidului, dl. Liviu Dragnea, ”grave erori de comunicare”. Mulți au plătit, peste noapte, cu funcția, pentru că vreun porumbel se grăbise să le iasă pe gură. Excepție fac dl. Daia și dl. Pop, fiecare în felul său un geniu al comunicării.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro
