Ideea pe care se bazeazăproiectul de lege a prevenției in sănătate, întâi-semnat de cuplul liberal Gorghiu-Nicolaescu, este categoric benefică. Dar aplicarea ei, așa cum a fost propusă, este... emoționantă ;) Dacă Alina Gorghiu nu are niciun fel de competențe în sănătate, domnul Eugen Nicolaescu este cel mai longeviv ministru al Sănătății din ultimii 20 ani, politicianul care și-a pus cel mai mult amprenta pe sistemul medical românesc.
Important lider politic, continuăm să-l plătim ca parlamentar pe domnul Nicolaescu pentru domeniul în care are cea mai multă experiență: preluarea oricărei idei cu potențial benefic pentru sănătatea românilor și distrugerea ei.
Mai eficient și mai puțin dureros pentru noi și mai ieftin pentru sistemul medical – aceasta este o definiție simplă a prevenției. Este un fapt deja clar multor guverne care dezvoltă acele programe de prevenție dovedite a fi eficiente, căci prevenția nu se face la fel pentru toate bolile și nici nu e posibilă fără colaborarea oamenilor. Dar, de multe ori, oamenii aleg să facă ce le place sau ce le e mai comod chiar dacă asta nu e și cel mai sănătos. Pentru a-i convinge să facă mai multă mișcare sau să-și facă regulat niște analize simple, guvernele și asiguratorii de sănătate s-au gândit să ofere oamenilor recompense sau, din contră, să-i penalizeze dacă nu-și schimbă comportamentul.
În Statele Unite, 80% dintre angajatori oferă celor care au un stil de viață sănătos și își fac anual vizitele medicale recompense sub diferite forme: abonamente gratuite la săli de sport, vouchere, etc. Doar 38% îi penalizează financiar pe cei care nu fac asta și doar în cazul anumitor boli. În Germania, celor care se îmbolnăvesc de cancer de colon dar nu au folosit anterior programul de screening disponibil li se cer coplăți duble. Pentru alte patologii se oferă recompense, nu se dau amenzi. De ce?
Pentru că și americanii și germanii știu că aceste metode de stimulare a modificării comportamentului sunt cu atât mai eficiente, cu cât sunt mai specifice. Într-un fel e ca la croitor: costumul făcut pe măsură stă mai frumos pe tine decât cel croit pe mărimi universale.
Există deja studii numeroase din care aflăm că oamenii se vaccinează cu atât mai des cu cât accesul la vaccinuri este mai facil și educația în privința bolilor infecțioase este mai răspândită. Recompensarea sau penalizarea financiară nu fac mare brânză în cazul vaccinurilor, deși proiectul de lege românesc propune asta. Mult mai eficient este ca părinții să găsească întotdeauna vaccinurile la medicul de familie – ceea ce nu se întâmplă în acest moment în România – și copiii lor să învețe la școală despre ele – ceea ce nu se întâmplă în acest moment în România.
Dar ce contează dovezile științifice? Fiți pe pace, domnul Nicolaescu știe ce face.
În schimb, în privința screeningului pentru cancerul de sân sau cel de col uterin nu există prea multe studii care să stabilească care este cea mai eficientă metodă de modificare a comportamentului. Ce se poate spune deocamdată este că recompensele financiare și voucherele pentru transport sunt eficiente în această situație mai ales pentru femeile sărace.
Cât despre TBC, patologie în care România continuă din păcate să se remarce negativ, recompensele (sub diferite forme precum transport gratuit sau bonuri alimentare) însoțite de telefoane de reamintire măresc respectarea controalelor periodice în grupurile dezavantajate care sunt și cele mai expuse acestei boli. Ce propune proiectul românesc? Amendarea tuturor cu de la 10% până la 50% din costul tratamentului.
De altfel, un stil de viață sănătos și respectarea vizitelor regulate la medic se întâlnesc de două ori mai des în rândul părții celei mai bogate din populație decât în pătura cea mai săracă. Așa că la ce bun să-i amendezi pe cei care oricum nu vor putea plăti amenda pentru că sunt prea săraci?
A, vrei să-i responsabilizezi pe cei din clasa mijlocie fără să-i falimentezi pe cei săraci? Atunci impune amenzi într-un procent de 10 sau 20% din venitul respectivului, cum fac mulți asiguratori americani. Sau impune un prag maxim al penalizărilor, cum se întâmplă în Germania, care e deranjant pentru cei cu venituri medii dar nu distrugător de vieți pentru cei săraci (există metode științifice pentru a stabili astfel de praguri pentru specificul fiecărei țări).
Dar ce contează aceste modele deja testate în alte părți? Fiți pe pace, domnul Nicolaescu știe ce face.
Pe lângă faptul că face abstracție de dovezile științifice deja existente, proiectul românesc conține și nerozii creative, unice pe plan mondial. Astfel, recompensele pentru un comportament sănătos se dau doar dacă poți dovedi participarea la competiții sportive de amatori. După cum știe tot românul, terenurile de fotbal și tenis de prin orașe nu se închiriază gratuit, și nici accesul la piscine sau la felurite săli de sport nu este gratuit. Iar banii pe care-i voi primi înapoi dacă sunt un sportiv cu patalama sunt de fapt tot banii mei, plătiți din contribuțiile mele la Fondul Asigurărilor de Sănătate – sursa recompenselor amintite. Briliant domnul Nicolaescu: mă recompensează cu banii mei proprii pentru practicarea unor activități contra-cost.
Unde proiectului românesc nu i se pot aduce prea multe reproșuri este în capitolul care descrie organizarea viitoarei Agenții Naționale de Prevenție în Sănătate, care va avea un buget de 700 milioane de euro, adică 10% (!) din toți banii existenți în sănătatea românească. Acest capitol este detaliat și clar: șefii agenției vor fi numiți politic și vor depinde de Parlament (așa, ca un fel de TVR al sănătății).
Știm că înființarea de agenții și derularea de programe ineficiente cu bugete uriașe este una dintre pasiunile domnului Nicolaescu încă de când era ministru al Sănătății, dar totuși definiția prevenției rămâne: mai eficient pentru pacient și mai ieftin pentru sistemul medical. Iar peste jumătate de miliard de euro este orice, dar nu ieftin. Nu avem nevoie de studii științifice ca să înțelegem asta.
Dar fiți pe pace, domnul Nicolaescu știe ce face.
PS. Iată și fragmentul la care m-am emoționat: "Evident că la competiții va veni și familia imediată a beneficiarilor și copii vor învăța, prin imitație, de la părinții lor că este bine frumos să facă sport" [ortografia și exprimarea fidele originalului]. Da, așa arată expunerea de motive a unui proiect de lege depus în Parlamentul României pentru înființarea unui instituții cu buget de peste jumătate de miliard de euro.
Informațiile din acest text se bazează pe următoarele studii:
*Harald Schmidt et al., (2010). Carrots, sticks, and health care reform – problems with wellness incentives. The New England Journal of Medicine.
*Redmond, P., Solomon, J., Lin, M., (2007). Can incentives for healthy behavior improve health and hold down Medicaid costs? Center on Budget and Policy Priorities.
*Schmidt, H.T. (2012). A comparative analysis focusing on the role of individual behaviour in relation to cancer and weight-control policy in German and US health care systems. London School of Economics and Political Science.
*Sutherland, K., Christianson, JB., Leatherman, S. (2008). Impact of targeted financial incentives on personal health behavior. Medical Care Research and Review.
*Voigt, K., (2012). Incentives, health promotion and equality. Health Economics, Policy and Law.
Vlad Mixich poate fi urmaritpe Facebook aicisipe twitter aici.
2
23
