Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții din cadrul Academiei Române (pe scurt ICCV) a devenit beneficiarul unui proiect de tip POSDRU. Proiectul are titlul „Pluri și interdisciplinaritate în programe doctorale și postdoctorale” (ID – 141086 – poziția 33 pe următoarea listă). Drept urmare ICCV a scos la concurs un număr de 105 burse doctorale, respectiv 40 de burse postdoctorale. Despre bursele postdoctorale va fi vorba în cele ce urmează.

Iovan DreheFoto: Arhiva personala

Detalii despre metodologia concursului, desfășurarea sa, rezultatele sale etc. pot fi găsite pe site-ul ICCV (aici ). Ceea ce doresc să semnalez aici este o problemă de principiu, care ar trebui să dea de gândit în mod serios tuturor celor care au sau vor să aibă de-a face cu învățământul superior și/sau cercetarea din România.

În primul rând, fiind vorba de un proiect POSDRU ar trebui menționat ce anume își propune POSDRU să rezolve. Fără a intra în detalii, se pot citi chiar pe pagina Fondului Social European în România (FSE) (aici ) următoarele: „Fondul Social European finanțează următoarele priorități: (…) creșterea accesului și a participării pe piața muncii, promovarea incluziunii sociale și lupta împotriva discriminării și facilitarea accesului pe piața muncii pentru persoanele dezavantajate.”

Să trecem acum la criteriile cerute în cadrul concursului organizat de ICCV (aici ). Pe a doua pagină a documentului se pot citi următoarele condiții de participare pentru bursierii postdoctorali: au titlul de doctor obținut în ultimii cinci ani, au cetățenie română, nu au beneficiat de o bursă din fonduri publice sau FSE, prezentarea unui proiect de cercetare tematic relevant. Pe pagina următoare apare o listă cu documentele necesare pentru înscriere: cerere înscriere, CV Europass + publicații, proiect cercetare, copii după diplome și C.I. Până acum toate bune și frumoase, doar că apare următoarea precizare la copiile după diplome și C.I.: „Copii după Diploma de licență, diploma de Doctor și Carte de Identitate avizate de Instituția în care lucrează.”. De asemenea s-au afișat câteva precizări privind condițiile de eligibilitate: aici .

În urma anunțului, după cum se poate observa și pe site-ul proiectului (Comunicatul 18.05.2014 – aici ), s-au înscris un număr de 323 de candidați pentru 40 de burse postdoctorale. După etapa verificării eligibilității a apărut pe site-ul proiectului (aici) un „Tabel cu candidații care nu lucrează în învățământ”, ceea ce pentru organizatorii concursului pare a fi echivalent cu „candidați ne-eligibili”. Acești candidați sunt declarați de la început „potențiali respinși”, iar în majoritatea cazurilor motivațiile sau precizările care apar în dreptul numelor sunt de felul următor: „nu lucrează”, „nu are activitate de cercetare sau în învățământ superior”, „fără loc de muncă”. S-au mai făcut și alte precizări (aici ) de-a dreptul hilare, ca să nu zicem jignitoare pentru cei care și-au depus dosare de concurs.

Oricine se poate întreba acum: de când un asemenea criteriu este obligatoriu? Pot ocupa o funcție doar dacă am alta? Dacă nu lucrez undeva nu mai sunt eligibil pentru o bursă de cercetare? Cercetarea este „muncă”? Dacă nu am loc de muncă sunt condamnat să nu mai primesc vreodată finanțare până nu-mi rezolv problema locului de muncă? Sunt oare în momentul de față locuri de muncă în cercetare/învățământ astfel încât să-mi rezolv această problemă?

Unde sunt criteriile pe care le indicam mai sus când aminteam scopul finanțărilor de tip POSDRU? Se crește în acest caz „accesul și participarea pe piața muncii”? Avem de-a face aici cu „incluziune socială, luptă împotriva discriminării sau facilitarea accesului pe piața muncii a persoanelor dezavantajate”? Atunci când cineva „nu are loc de muncă” sau „nu lucrează” și își depune un dosar de bursă postdoctorală e cumva semn că ar fi parte dintr-o nouă categorie socială, mai mult sau mai puțin indezirabilă, mai mult sau mai puțin dezavantajată, numită „doctorul fără loc de muncă”?

Care este de fapt statutul acestui „doctor fără loc de muncă”? Este cumva acesta o „persoană dezavantajată”? Se poate cerceta „calitatea vieții doctorului fără loc de muncă”? Ar trebui oare scos din propriul „habitat”? Mai poate fi el cercetat în mod obiectiv? Acest „doctor fără loc de muncă” este în această situație doar din vina lui? Faptul că își depune un dosar de bursă este cumva semn că dorește să muncească? Oare un doctor (adică cineva care a scris o lucrare de doctorat, o lucrare științifică rezultată în urma unei activități de cercetare în cadrul unei instituții de învățământ superior, validată de către acea instituție și de către minister) are sau nu are „activitate de cercetare sau în învățământul superior”?

Răspunsurile la aceste întrebări și multe altele de același fel par a fi evidente. Și atunci de ce acești candidați sunt considerați „potențiali respinși” printr-un asemenea criteriu aberant?

Să sperăm că acestea nu vor rămâne simple întrebări retorice, iar cei care pot să facă ceva în această direcție chiar vor face ceva pentru a elimina în cazul de față și pe viitor asemenea criterii arbitrare și abuzive. În cele scrise mai sus am menționat doar de una dintre neregulile acestui concurs, poate nu cea mai gravă. Există și altele, asupra competiției planând de la început suspiciuni, iar în acest moment există deja o reacție publică destul de puternică cu un mesaj general destul de clar: concursul a fost în mod serios viciat de abuzuri și incorectitudine, și din acest motiv ar trebui anulat/refăcut.

Citeste intreg articolul si coemnteaza pe Contributors.ro