În Paris NU au fost 40 de grade C timp de 72 de ani, iar apoi au fost de două ori în trei ani și toate semnele arată că marele oraș va avea temperaturi care se întâlnesc în prezent în Kuweit sau Arabia Saudită. Cum se pregătește Parisul pentru viitorul în care va avea o climă precum este în prezent în sudul Spaniei?
Cât de mult s-a încălzit Parisul
Cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în Paris a fost de +42,6 C, pe 25 iulie 2019. Acea temperatură depășea cu mult un record de la 1947 (+40,4 C).
Din 1947 până în 2019 NU a mai fost nicio temperatură de peste 40 C la Paris, în 2019 a fost depășit recordul, iar în 2022 a venit o nouă temperatură de peste 40 C. În acest deceniu sunt mari șanse ca pragul de 40 C să mai fie depășit de două-trei ori, fiindcă verile super-fierbinți devin regula, nu excepția.
În ultimul deceniu, media anuală de temperatură a fost de +12,4 C, cea mai înaltă de când se fac măsurători meteo, iar cei mai calzi ani la Paris au fost 2022 (medie de 13,3 C) și 2020 (medie de +13,2 C).
Diferența este foarte mare față de cei mai reci ani din ultimele decenii, 1978 și 1980, cu medii de 9,9 C. Spre exemplu, în 1978 au fost +30 C într-o singură zi, în timp ce anul trecut au fost 25 de astfel de zile.
Și nopțile au devenit extrem de calde: de exemplu în iunie 2017 erau +23,9 C la ora 6, fiind cea mai caldă noapte pariziană din ultimii 145 de ani.
În regiunea Île-de-France temperatura medie anuală a crescut cu 2 grade C din 1950 până în 2022 și se va mai adăuga un grad Celsius până în 2050.
Un studiu din toamna lui 2021 arăta că, față de perioada 1850-1900, temperatura medie anuală a crescut cu 2,3 C la Paris, în timp ce media de creștere pentru toată Franța a fost de 1,7 C.
Numărul de zile în care temperaturile vor fi la Paris cu mult peste normalul perioadei (cu 12 - 15 grade mai mult) va fi peste jumătate de secol de patru ori mai mare decât în prezent.
Datele meteo din Franța arată că în 42 de ani (din 1947 la 1989) au fost în Hexagon nouă valuri de căldura, în timp ce din 1989 în 2020 au fost 34 de valuri, cel mai cumplit fiind cel din 2003, când aproximativ 5.000 de oameni au murit din cauza caniculei în regiunea Paris. Clima s-a încălzit în mod accelerat după anul 2000.
Pe la 1850 un val foarte sever de căldură afecta Franța de două ori pe secol, în timp ce în prezent se întâmplă de zece ori pe secol.
50 de grade la Paris, până în 2050?
Cele mai serioase valuri recente de căldură au durat chiar și două săptămâni la Paris și estimarea este că după 2030 cele mai dure valuri de căldură ar putea dura chiar și o lună.
Vara lui 2003 a speriat foarte multă lume în Franța prin efectele ei și prin numărul mare de morți. Parisul a tras câteva învățăminte și a emis în 2007 primul său „plan climat” cu o serie de idei despre cum să facă față capitala unor perioade cu tot mai multe dereglări climatice.
De atunci au venit valuri de căldură mai frecvente, mai intense și mai lungi și s-a dovedit că este nevoie de un plan pe termen lung, fiindcă încălzirea va deveni de nesuportat, Unele prognoze vorbesc despre un număr triplu de zile cu maxime de peste 30 C în 2085, iar asta înseamnă peste 50-60 de astfel de zile pe an.
Mai mult, numărul nopților tropicale, adică minime ce NU scad sub 20 C, ar putea fi de șapte ori mai mare în 2085, față de 2010. Efectul „insulei de căldură” face ca orașul să nu aibă timp să se răcească în nopțile de iulie sau august, iar aerul chiar devine de nerespirat. Acum câteva zeci de ani nopțile „tropicale” erau foarte rare.
Francezii numesc acest fenomen „îlot de chaleur urbain” și, cum străzile și clădirile înmagazinează căldură, nu este de mirare că în plină vară diferențele de temperatură ajung să fie și de 10 grade C între zonele centrale și periferie.
Unele soluții nu costă mult, altele au nevoie de bugete colosale
Un amplu raport „Paris à 50 °C” a fost întocmit și vine cu aproape 100 de recomandări pentru ca Parisul să ne devină în câteva zeci de ani un oraș „de nelocuit”. Rapoarte recente arătau că Parisul este una dintre capitalele lumii cu cel mai mare risc climatic, fiindcă este un oraș dens populat care s-a încălzit mult mai mult decât media mondială și cea a Franței.
Parisul are 11 milioane de locuitori, incluzând întreaga aglomerație urbană. Este mai populat decât Londra și mult mai populat decât Madridul. O altă mare capitală europeană care va suferi intens din cauza schimbărilor climatice este Lisabona.
În anii 70 și 80 o zi de vară cu maximă de peste 30 C era o raritate la Paris, acum sunt și peste 20 de zile în unii ani, iar peste câteva decenii ar putea fi 50-60 de zile. Într-un secol, clima Parisului se va schimba ca și când orașul ar fi „mutat” 1.000 km mai la sud.
Mai mult verde parizian și mai multă umbră
Primăria Parisului a demarat un plan de plantare pentru 170.000 de arbori până în 2026 (peste 63.000 au fost deja plantați) și de instalare a 100 de fântâni urbane de unde trecătorii să poată bea apă, fiind instalate și locuri unde oamenii se pot răcori în fața unor „stropitori” speciale.
Cetățenii vor fi încurajați să-și înverzească fațadele clădirilor cu plante agățătoare, iar o propunere era să se organizeze multe cursuri de grădinărit urban pentru asta. O altă propunere discutată era ca primăria să ofere kit-uri de semințe pentru înverzirea fațadelor.
S-a insistat mult pe creșterea suprafețelor verzi pentru pregătirea Parisului în a rezista pe viitor la veri mult mai calde. Ideea de bază este că ar trebui să se planteze arbori oriunde este posibil, pe alei, în curțile oamenilor, în curțile școlilor și liceelor.
Parisul are ceva zone verzi, dar are mult beton și ciment, are multe acoperișuri metalice și multe zone în care densitatea populației este mare și verile sunt greu de suportat, date fiind perioadele tot mai lungi de căldură severă.
Planul prevede și instalarea unor umbrare în diverse zone ale orașului, unele cu vegetație pe ele, altele chiar și cu panouri solare. Vor fi instalate mai întâi aproximativ 20 de umbrare, sunt testate mai multe tipuri, dar fiecare va oferi cam 30 mp de umbră, iar sub ele temperatura ar trebui să fie cu 10 grade mai mică decât în jur. Planul este ca umbrare să fie instalate și deasupra unor străzi.
O altă măsură anunțată ar fi ca acoperișurile școlilor și creșelor să fie vopsite în alb sau alte culori deschise, pentru a reflecta lumina solară, iar 40 de clădiri intră în acest program până în 2025. Studiile au arătat că temperatura resimțită în interior scade cu 3-6 grade, dacă acoperișul este vopsit în alb. Unde este posibil se va pune vegetație pe acoperiș.
Alte propuneri sunt ca, pe viitor, să se renunțe la organizarea unor festivaluri în iulie și august, când va fi periculos de cald. O propunere este să se creeze și noi spații de plajă pe lângă râul Sena.
Climatologii au avertizat că este clar faptul că încălzirea se va accelera și este cert că Parisul va ajunge să vadă ce înseamnă 45 de grade la umbră vara și, posibil, chiar și 50 grade C peste câteva zeci de ani, temperatură care acum se întâlnește în capitale precum Kuweit City sau Bagdad. Nu este nicio îndoială: noul regim climatic va aduce și la Paris zile și nopți precum sunt în prezent cele din orașul spaniol Sevilla, unul dintre cele mai calde din Europa.
Un plan contestat
Unele soluții au un cost acceptabil, altele necesită bugete colosale. Parisul are și un plan de urbanism contra încălzirii climatice, un plan pe termen lung care pornește de la un adevăr sumbru: cele mai multe clădiri din Paris nu sunt adaptate pentru un viitor în care verile vor fi precum cele din sudul Spaniei.
Documentul numit „Plan local d'urbanisme (PLU)”, dacă va fi pus în practică, ar însemna una dintre cele mai mari schimbări urbanistice din ultimii 200 de ani pentru Paris, în următoarele 4-5 decenii.
Ar însemna că nu se vor mai construi clădiri de birouri în oraș, iar pentru toate clădirile noi, limita maximă de înălțime ar urma să fie de 37 m, limită care mai fusese în vigoare din 1977 în 2010.
Datele municipalității pariziene indică faptul că 90% dintre locuințe nu sunt potrivite pentru climatul cald ce se va instala în următoarele decenii și este nevoie de renovări masive.
S-au renovat o serie de locuințe sociale, iar Parisul susține financiar și persoanele fizice să facă renovări, dar cadența anuală de 2.000 de locuințe renovată este mică, obiectivul fiind să fie modernizate 40.000 de locuințe în anul 2030.
Planul prevede amenajarea în capitala franceză a 300 de hectare de spații verzi noi până în 2040, țintă greu de atins, dacă ne gândim că între 2014 și 2020 au fost adăugate 30 de hectare de spații verzi noi și alte 70 ha sunt în amenajare. Va fi deschis ți un parc nou, de 25 ha.
Așa cum era de așteptat, planul este contestat, există mize politice și unele propuneri de interzicere a unor construcții nu sunt pe placul tuturor. În plus, Parisul va organiza JO de Vară în 2024, cheltuielile sunt foarte mari și orice plan pe termen foarte lung este privit cu scepticismm până cr se va trage linie după JO și bilanțul financiar al acestora va fi cunoscut.
Acest plan PLU nu a fost încă validat, mai are câțiva pași de parcurs și câteva avizări greu de obținut. Validarea, în cel mai bun caz, se va putea produce la final de 2024 sau început de 2025.
Surse: AFP, Le Monde, Le Parisien, Le Figaro, The Local, Europe 1, BFMTV
36
36
