Cum facem să avem cât mai puține deșeuri din plastic în natură? Răspunsul pe scurt ar fi: nu mai cumpărăm produse din plastic. Răspunsul pe lung este mai complicat. „Ne dorim să fim ghizi în tranziția spre un stil de viață mai armonios cu natura. Folosim un mix de digital media pentru a putea transmite mesaje de impact”, explică Roxana Buzețelu ce anume și-a propus prin comunitățile pe care le-a înființat.
Protejarea mediului înconjurător rămâne o problemă esențială în toată lumea, deși mulți dintre locuitorii planetei nu o iau deloc în serios. În repetate rânduri, la summitul ONU privind clima, de la Glasgow, liderii lumii au subliniat necesitatea de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.
Lumea s-a încălzit deja cu aproximativ 1,1°C peste nivelurile preindustriale. Fiecare dintre ultimele patru decenii a fost mai fierbinte decât oricare alt deceniu de după 1850. Dacă nu limităm aceste efecte, avem toate șansele să trăim și să naștem generații într-o lume caniculară, care se va înfrunta cu foamete și va fi plină de viruși.
Într-un astfel de context îngrijorător, o tânără din București a creat un ONG și două comunități online prin care își propune să-i aducă pe oameni mai aproape de natură, să-i învețe despre sustenabilitate și educație civică. Unul din obiective: lupta cu deșeurile din plastic.
Roxana Buzețelu este fondatoarea ONG-ului Micile Bucurii, dar și a grupurilor de Facebook „Micile Bucurii” și „Loc de troc”, cu peste 5000 de oameni în comunități.
Când oamenii realizează câte gunoaie (nereciclabile) pot să producă
În 2018, când Roxana era în concediu de maternitate, a realizat câte gunoaie putea să genereze. A început o comunitate pe Facebook, în încercarea de a găsi soluții prin care să-și poată reduce impactul asupra mediului.
„Am realizat că, de fapt, soluția nu stă doar în a recicla și astfel, în căutarea mea de a afla mai multe, sustenabilitatea a devenit o pasiune, iar pasiunea un proiect”, povestește antreprenoarea.
La final de 2020, inițiativa ei din ultimii doi ani a fost transformată într-un ONG, unde organizează traininguri și ateliere creative pe teme de mediu atât pentru companii, cât și pentru publicul larg. „Ne dorim să fim ghizi în tranziția spre un stil de viață mai armonios cu natura. Folosim un mix de digital media pentru a putea transmite mesaje de impact din aria sustenabilității”, explică ea.
Roxana Buzețelu povestește cum obiectivul ONG-ului pornește de la „simplitate”, adică de la un stil de viață simplificat, cu grijă față de resurse. Alături de echipa ei, își dorește să discute transparent despre complexitatea acestui stil de viață, deoarece, așa cum explică, e necesar să înțelegem multiplele aspecte ale sustenabilității și să integrăm schimbarea într-un mod blând în viețile noastre.
Un challenge global în care oamenii sunt încurajați ca, pe parcursul unei luni, să nu genereze deșeuri din plastic
Concret, până în prezent, Asociația Micile Bucurii a organizat tot felul de ateliere pentru cei interesați, astfel încât ei să înțeleagă cum își pot schimba viața în armonie cu natura - de la cele în aer liber (cules de ciuperci, brunch-uri sustenabile, sau identificarea diferitelor plante), la cele în care participanții primeau acasă toate cele necesare pentru a participa la un atelier de: gătit vegan, olărit, lucru cu plante (kokedama, terarii).
Mai mult, în luna iulie, ONG-ul a demarat o campanie pe plan local, care face parte dintr-un challenge global în care participanții sunt încurajați ca în întreaga lună iulie să evite generarea deșeurilor de ambalaj de plastic.
„Pe parcursul provocării am organizat ateliere și training-uri pentru publicul larg și companii”, spune Buzețelu. Un alt atelier de impact lansat de ONG, care a fost externalizat în locuri aglomerate din București și țară, se numește „Colaj Climatic” și reprezintă o inițiativă distractivă, participativă și creativă, unde, în doar trei ore, oamenii pot învăța cauzele și consecințele schimbărilor climatice.
„Toate alegerile noastre au un cost ascuns”
Producția plasticului este una dintre principalele cauze ale emisiilor de carbon, care contribuie direct la încălzirea globală. Aproximativ jumătate din producția totală de plastic este destinată produselor de unică folosință, precum pungi, sticle de apă, paie și diferite alte ambalaje.
În medie, o pungă de supermarket are o durată medie de viață de 15 minute. Plasticul, spre deosebire de alte materiale, nu este biodegradabil, ci se descompune în microparticule care se întorc la noi prin produse pe care le consumăm, precum apă, băuturi alcoolice sau mâncare.
Acestea sunt doar câteva dintre informațiile pe care Micile Bucurii le detaliază și le explică atât în atelierele și campaniile avute, cât și pe site-ul lor. Roxana Buzețelu invită oamenii să-și dea seama că fac parte din natură.
„Din păcate, majoritatea lumii trăiește această ruptură și nu se mai identifică cu a fi parte din natură. Însă toate alegerile noastre au un cost ascuns. Și nu vorbim de cel financiar - ci costuri față de mediu, față de forța de muncă din spate”, adaugă ea, în timp ce precizează că fiecare alegere a noastră poate fi făcută cu mai multă grijă, atât față de noi, cât și față de mediu.
Tânăra nu încurajează pe nimeni să facă schimbări peste noapte, deoarece, explică ea, este extrem de copleșitor atunci când înțelegi că ar fi bine să schimbi cam tot.
„Important e să facem doi pași în spate, să înțelegem că este un proces de durată și prin care este încurajată crearea de obiceiuri pe care le integrăm dintr-un punct de echilibru. Nu cu frică sau pentru că „trebuie”. Nimic nu trebuie, dar ar fi bine - atât pentru individ cât și pentru natură”, completează ea.
Asumarea transformării duce la generarea schimbării
Nici pentru Roxana nu a fost ușor să aibă un alt stil de viață. Este un proces care are nevoie de blândețe și, așa cum susține, cu cât suntem mai echilibrați și ne asumăm transformarea, cu bune și cu rele, cu atât vom reuși să producem schimbarea.
Spre exemplu, este nevoie de aceste elemente cheie, explică antreprenoarea, pentru că este foarte greu să înțelegi cum plasticul nu dispare niciodată din natură, ci devine microplastic pe care toți îl ingerăm.
„Și zici, gata, de mâine nu mai pun mână. Dar îți dai seama cât de mult plastic este de fapt, cât plastic atingem zilnic și câte schimbări e necesar să facem. În clipele acelea am început să fac doi pași în spate, să zic că este OK, că aleg fără plastic de fiecare dată când pot, dar există momente când nu am ce face”, spune ea.
Alte schimbări pe care Roxana Buzețelu le-a făcut, includ: nu mai folosește produse în ambalaje de plastic, nici în baie, nici pentru curățenie, mănâncă vegetarian, ba chiar vegan în proporție de 80%, și nu a mai cumpărat haine noi din magazine de aproape trei ani, ci face troc sau cumpără second hand.
„Și nu doar pentru haine, încerc să extind și pentru arii din viața mea: jucăriile copilului, lucruri pentru casă, etc.”, adaugă fondatoarea ONG-ului.
Principiile celor 5 R: refuză, redu consumul, refolosește, repară, reciclează
Roxana Buzețelu mărturisește că viața ei este una liniștită în prezent, dar și mai liberă, în timp ce vine la pachet cu o ușurare foarte mare. Toate transformările și schimbările spre un stil de viață sustenabil au dus-o într-o mai mare armonie cu sinele.
„Deși poate fi obositor în proces, îmi dau seama că pe măsură ce conștientizez că am nevoie de mai puțin, că ține de mine să produc anumite schimbări și că prin ceea ce fac îi inspir și pe ceilalți, devine un proces care chiar îmi aduce bucurie”, susține ea.
În lupta cu plasticul, Micile Bucurii notează că pașii mici, dar siguri, sunt cheia succesului. Tranziția către un stil de viață fără plastic are loc treptat, mai ales pentru că trebuie întâi să „scăpăm” de plasticul pe care îl avem deja.
Cu alte cuvinte, nu e ok să aruncăm totul la gunoi în ideea că de mâine ne vom schimba complet obiceiurile de consum. O astfel de atitudine nu face decât să dăuneze mediului, motiv pentru care e recomandat să avem o abordare zero waste.
Ține cont de principiile celor 5 R: refuză, redu consumul, refolosește, repară, reciclează. Acestea trebuie luate în ordine, reciclarea fiind ultima soluție.
Cele două grupuri de Facebook dezvoltate de Roxana Buzețelu, „Micile Bucurii” și „Loc de Troc” au crescut organic și au adunat oameni care sunt deschiși către schimbare, iubesc natura, dar, mai presus de toate, sunt pregătiți să împartă cu cei din jur informațiile pe care le-au acumulat deja în acest domeniu.
Cu privire la prima comunitate, tânăra spune că obiectivul nu a fost niciodată de a fi mulți, ci despre a avea discuții armonioase, menite să inspire oamenii spre tranziție. În prezent, sunt aproape 6000 de membru care își doresc asta.
„Loc de Troc” vrea să încurajeze economia circulară și relațiile interumane. Este un „copil de pandemie”, iar în clipa în care s-a închis tot, inclusiv piețele în plin sezon, Roxana s-a gândit cum ar putea să ajute, iar banii să nu fie moneda de schimb.
„Atunci mi-am dat seama că eu pot face, de exemplu, anumite lucruri cu foarte multă ușurință în schimbul celor de care am nevoie. Să zicem eu pot ajuta pe cineva pe digital marketing și pot primi la schimb cosmetice naturale pe care nu știu să le fac”, explică ea.
Într-un timp mult mai scurt, grupul a depășit numeric prima comunitate, iar odată cu el, tânăra a descoperit că oamenii pot fi generoși, dar și faptul că punem valoare diferită pe bunuri sau servicii și că putem fi buni.
Soluții?
Un sondaj realizat recent pe 10 țări din lume, inclusiv America, Germania, Marea Britanie și Franța a scos la iveală faptul că oamenii sunt conștienți de importanța problemelor de mediu, dar că încă nu sunt dispuși să facă ceva în privința lor.
62% dintre respondenți au spus că criza climatului este provocarea de mediu numărul unu din lume, înainte de poluarea din aer (39%), impactul gunoiului (38%) și noile boli (36%).
Mai mult, mulți ar fi de acord cu reglementări mai stricte și reguli noi, în timp ce nu consideră că ei personal trebuie să schimbe ceva. În ceea ce privește argumentele oferite ei spun: „Am nevoie de mai mult ajutor și resurse din partea autorităților”, „Nu-mi permit să fac aceste schimbări” sau „Nu am informații și nu mă ghidează nimeni despre ce trebuie să fac mai exact.”
În principal, oamenii susțin că în mod cert vor să facă ceva pentru această problemă, dar, paradoxal, vor să facă schimbări care nu le afectează stilul de viață.
În București, spune Roxana Buzețelu, s-ar putea începe cu simpla eficientizare a colectării separate.
„Cred că un pas extrem de important ar fi ca în școli să existe ore de protecția mediului și cu accent pe prevenție, nu heirupisme prin care strângem gunoaiele lăsate de alții. E necesar să prevenim și să înțelegem de ce prevenim”, încheie ea.
2
4
