În repetate rânduri, la summitul ONU privind clima de la Glasgow, liderii lumii au subliniat necesitatea de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. Prin acordul de la Paris din 2015 țările se angajează să limiteze creșterea temperaturii medii globale semnificativ sub 2 două grade Celsius față de nivelurile preindustriale și să vizeze o țintă de plus 1,5°C.

Cum putem sa protejam Terra?Foto: Freepik

Asta, în condițiile în care o amenii de știință au spus că depășirea pragului de 1,5°C riscă să declanșeze efecte mult mai grave ale schimbărilor climatice asupra oamenilor, vieții sălbatice și ecosistemelor.

Pentru a preveni acest fenomen este necesară reducerea la aproape jumătate a emisiilor globale de CO2 până în 2030 față de nivelurile din 2010 și reducerea acestora la zero până în 2050 - o sarcină ambițioasă pe care cercetătorii, finanțiștii, negociatorii și activiștii prezenți la COP26 dezbat cum să o realizeze și cum să plătească pentru ea.

Dar care este diferența dintre o încălzire de 1,5°C și 2°C, potrivit mai mulți oameni de știință citați de Reuters:

Unde ne aflăm acum?

Lumea s-a încălzit deja cu aproximativ 1,1°C peste nivelurile preindustriale. Fiecare dintre ultimele patru decenii a fost mai fierbinte decât oricare alt deceniu de după 1850.

"Niciodată nu am avut o asemenea încălzire globală în doar câteva decenii", a declarat specialistul în climatologie Daniela Jacob de la Centrul de servicii climatice din Germania.

"Jumătate de grad înseamnă o climă cu mai multe extreme, iar acestea pot fi mai frecvente, mai intense și cu o durată mai mare", adăugat ea.

Chiar în acest an, ploile torențiale au inundat China și Europa Occidentală, provocând moartea a sute de persoane. Alte sute de persoane au murit când temperaturile din nord-vestul Pacificului au atins valori record.

În Groenlanda au avut loc fenomene de topire masivă, incendii de vegetație au devastat Marea Mediterană și Siberia, iar seceta record a afectat părți din Brazilia.

"Schimbările climatice afectează deja fiecare regiune locuită de pe glob", a declarat Rachel Warren, climatolog la Universitatea East Anglia.

Caniculă, ploi și secetă

Încălzirea suplimentară până la 1,5°C și peste acest nivel va agrava aceste efecte. "Pentru fiecare creștere a încălzirii globale, schimbările în ceea ce privește fenomenele extreme devin mai mari", a explicat cercetătorul în domeniul climei Sonia Seneviratne de la ETH Zurich.

De exemplu, valurile de căldură vor deveni atât mai frecvente, cât și mai severe.

Un episod de căldură extremă care se producea o dată pe deceniu într-o climă fără influența umană s-ar produce de 4,1 ori pe deceniu la o încălzire de 1,5°C și de 5,6 ori la 2°C, potrivit Grupului de experți în științele climei al ONU (IPCC).

Dacă lăsăm încălzirea să ajungă la 4°C, un astfel de eveniment ar putea avea loc de 9,4 ori pe deceniu.

De asemenea, o atmosferă mai caldă poate reține mai multă umiditate, ceea ce duce la precipitații și mai extreme, ce cresc riscul de inundații. De asemenea, crește evaporarea, ceea ce duce la secete mai intense.

Colapsul calotei glaciare și distrugerea habitatelor marine

Diferența dintre 1,5°C și 2°C este decisivă pentru oceanele și regiunile înghețate ale Pământului.

"La o temperatură de 1,5°C, există o șansă bună de a preveni colapsului celei mai mari părți a calotei glaciare din Groenlanda și din vestul Antarcticii", a declarat cercetătorul în domeniul climei Michael Mann de la Universitatea de Stat din Pennsylvania.

Acest lucru ar ajuta la limitarea creșterii nivelului mării la câțiva metri până la sfârșitul secolului, chiar și așa o schimbare importantă care ar eroda coastele și ar inunda unele state insulare mici și orașe de coastă.

Însă, dacă se depășește 2°C, calota de gheață s-ar putea prăbuși, a spus Mann, iar nivelul mării ar putea crește până la 10 metri, deși nu se știe cu ce rapiditate s-ar putea întâmpla acest lucru.

O încălzire de 1,5°C ar distruge cel puțin 70% din recifurile de corali, dar la 2°C, peste 99% ar fi pierdute. Acest lucru ar distruge habitatele peștilor și comunitățile care se bazează pe recife pentru hrană și mijloace de trai.

Foamete, țânțari și incendii de pădure

O încălzire de 2°C, față de 1,5°C, ar crește, de asemenea, impactul asupra producției de alimente.

"Dacă se înregistrează în același timp pierderi de recolte în câteva dintre grânarele lumii, atunci s-ar putea înregistra creșteri extreme ale prețurilor la alimente, precum și penurie și foamete în zone întinse ale lumii", a declarat specialistul în climă Simon Lewis de la University College London.

Într-o lume mai caldă, țânțarii purtători de boli precum malaria și febra dengue s-ar putea extinde pe o arie de răspândire mai largă.

Însă, la 2°C, o parte mai mare de insecte și animale ar pierde majoritatea habitatului lor, comparativ cu 1,5°C, și ar crește riscul de incendii de pădure - un alt risc pentru animalele sălbatice.

”Puncte de inflexiune”

Pe măsură ce lumea se încălzește, crește riscul ca planeta să atingă "puncte de inflexiune", în care sistemele Pământului trec un prag care declanșează efecte ireversibile sau în cascadă.

Nu se știe cu exactitate când vor fi atinse aceste puncte.

De exemplu, secetele, reducerea precipitațiilor și distrugerea continuă a Amazonului prin despăduriri ar putea duce la prăbușirea sistemului de păduri tropicale, eliberând CO2 în atmosferă în loc să îl stocheze.

Sau încălzirea permafrostului arctic ar putea provoca descompunerea biomasei înghețate de mult timp, eliberând o cantitate mare de emisii de carbon.

"De aceea este atât de riscant să continuăm să emitem combustibili fosili... deoarece creștem probabilitatea de a depăși unul dintre aceste puncte de cotitură", a spus Lewis.

Dincolo de creșterea de 2 grade Celsius

Până în prezent, promisiunile privind schimbările climatice pe care țările le-au depus în registrul de angajamente al Națiunilor Unite indică faptul că lumea este pe cale să atingă o încălzire de 2,7°C.

Agenția Internațională pentru Energie a declarat joi că noile promisiuni anunțate la summitul COP26 - dacă vor fi puse în aplicare - ar putea menține încălzirea sub 1,8°C, deși unii experți au contestat acest calcul.

Rămâne de văzut dacă aceste promisiuni se vor traduce în acțiuni concrete.

O încălzire de 2,7°C ar duce la o "căldură insuportabilă" în anumite perioade ale anului în zonele tropicale și subtropicale.

Biodiversitatea ar fi extrem de redusă, securitatea alimentară ar scădea, iar condițiile meteorologice extreme ar depăși capacitatea majorității infrastructurilor urbane de a face față, au declarat oamenii de știință.

"Dacă reușim să menținem încălzirea sub 3°C, probabil că vom rămâne în limitele capacității noastre de adaptare ca civilizație, dar la o încălzire de 2,7°C vom trece prin mari greutăți", a declarat Mann.

Referințe: