Romanii traiesc cu 10 ani mai putin decat ceilalti europeni, potrivit unui studiu realizat de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Romania se claseaza pe locul 3 in Europa la mortalitatea si incidenta bolilor cardiovasculare: 42% din decese se inregistreaza in randul barbatilor si 55% in randul femeilor. Doctor H a stat de vorba cu presedintele World Heart Federation, dr.Pekka Puska, despre importanta preventiei si stilului de viata, si modelul de succes al Finlandei in combaterea bolilor de inima.

HotNews.ro: Cat de importanta este preventia in bolile cardiovasculare?

Prof. Dr. Pekka Puska: Este cruciala, deoarece sanatatea organismului este foarte importanta, iar preventia joaca cel mai important rol. Cu un stil de viata sanatos, poti sa previi aparitia bolilor cardiovasculare pana la varste inaintate. Preventia este mult mai importanta decat tratamentul bolii, care este mult mai problematic si costa destul de mult.

Prof. Dr. Pekka Puska este presedinte World Heart Federation si director al Institutului National de Sanatate Publica din Finlanda.

HotNews.ro: Cum ar putea politicile publice din Romania sa ajute la diminuarea numarului de imbolnaviri cardiovasculare?

Prof. Dr. Pekka Puska: In procesul de preventie al bolilor cardiovasculare ai in primul rand nevoie de oameni. Ai nevoie de implicarea tuturor factorilor de decizie, ai nevoie de ajutorul politicienilor, de legislatie impotriva fumatului, de legislatie pentru mancare sanatoasa, de taxe, de planificare municipala, de piste pentru biciclisti. Toate aceastea contribuie la un stil de viata sanatos pentru populatia tarii dumneavoastra.

HotNews.ro: De ce sunt bolile cardiovasculare o cauza importanta a mortalitatii in Romania? Mortalitatea cauzata de boli cardio-vasculare este la noi de peste 70%.

Prof. Dr. Pekka Puska: In primul rand majoritatea problemelor de sanatate in lumea intreaga sunt bolile cronice. Stilul de viata al omului modern s-a schimbat. Se fumeaza foarte mult, se mananca multa mancare nesanatoasa, se face din ce in ce mai putina miscare, au scazut orele de exercitii fizice, si se observa ca din ce in ce mai multa lume consuma alcool. Toate aceste schimbari s-au petrecut inainte in tarile industrializate din Europa, si apoi in tarile in curs de dezvoltare.

In Romania, stilul de viata nesanatos este prezent la o parte insemnata din populatia tarii dumneavoastra, exista diete nesanatoase, un nivel ridicat al colesterolului, hipertensiune arteriala, din ce in ce mai multe persoane fumeaza. Au inceput sa existe programe care sa schimbe aceste lucruri, dar mai este mult de munca. Trebuie schimbat stilul de viata al populatiei Romaniei.

HotNews.ro: 40% din populatie este hipertensiva, iar boala afecteaza 1,5 miliarde de persoane la nivel mondial. De ce si cum pot aceste persoane sa nu se imbolnaveasca de boli cardiovasculare?

Dr.Pekka Puska Foto: HotNews.ro

Prof. Dr. Pekka Puska: In primul rand mediul in care se desfasoara persoana hipertensiva este raspunzator de acest lucru. Si stilul ei de viata. Se poate observa cu usurinta ca in societatile traditionaliste nu exista foarte multe persoane hipertensive. Mediul este cel care are un impact urias asupra inimii. In zilele noastre, populatia mananca foarte sarat, exista o activitate fizica scazuta, se face din ce in ce mai putina miscare, consumul de alcool este in crestere, numarul persoanelor obeze este din ce in ce mai mare. S-a demostrat ca sarea joaca cel mai important rol in cresterea presiunii arteriale. In Romania se consuma foarte multa sare, ca de atlfel in majoritatea tarilor care se confrunta cu un numar mare de persoane cu boli de inima. Consumul de sare trebuie redus atat acasa, cat si in restaurante, industria alimentara trebuie sa fie constienta si sa reduca nivelul de sare din produse.

HotNews.ro: De ce a reusit programul din Finlanda? Cum ati reusit sa reduceti numarul de persoane bolnave de inima?

Prof. Dr. Pekka Puska: Am inceput acest program in anii 70, eram intr-o situatie mult mai rea decat cea in care se afla Romania acum in ceea ce priveste bolile de inima. Am ajuns la concluzia ca trebuie sa incercam sa ajutam oamenii sa-si schimbe stilul de viata. N-a fost deloc usor, sunt probleme culturale, economice, sanitare pe care trebuia sa le luam in calcul. Dar oamenii au reusit sa-si schimbe dieta. Am constatat ca trecerea de la unt la margarina vegetala a ajutat, s-a redus consumul de tutun si de alcool la populatia activa, consumul de sare. Avem o scadere de 80% a mortilor cauzate de bolile cardio-vasculare. A crescut speranta de viata cu 10 ani, si este mai mult decat evident ca preventia este cea mai buna metoda de a creste nivelul de sanatate al populatiei. Bineinteles ca este esential sa ai spitale bine dotate in care sa-ti tratezi bolnavii de inima, dar este mult mai important sa ai politici publice de preventie.

A fost foarte greu sa schimbam stilul de viata al finlandezilor. Trebuie sa fii persistent, sa-ti faci treaba, e nevoie de colaborare si leadership intre factorii de decizie.

In Europa de Vest mortalitatea din cauze cardiovasculare a scazut in ultimele decenii datorita faptului ca aici gravitatea factorilor de risc cardiovascular a fost pe deplin inteleasa de populatie ca urmare a programelor de preventie derulate de autoritatile implicate. Oamenii au inceput sa faca schimbari in ceea ce priveste principalii factori de risc cardiovascular – alimentatia cu un continut ridicat de grasimi saturate si sare, lipsa miscarii, fumatul – si rezultatele se vad!

Societatea Romana de Cardiologie si Comitetul de Educatie de Preventie Cardiovasculara vor derula un program national care are ca scop reducerea cu 10% a acestor maladii in cinci ani, plecand de la un model aplicat in Finlanda.

Mortalitatea in randul populatiei finlandeze a scazut cu pana la 80% in urma aplicarii masurilor de preventie

Potrivit unui studiu realizat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) in 2005, bolile cardiovasculare se situau pe primul loc intr-un clasament al cauzelor mortalitatii la nivel mondial. Un alt studiu din 2002 al OMS arata ca 6 din 7 factori de mortalitate la nivel mondial sunt legati de modul in care mancam, bem si ne deplasam.

In 1973 Finlanda era pe primul loc intre tarile dezvoltate in ceea ce privea rata de mortalitate generata de boli cardiace in randul barbatilor.

Finlanda a demarat in 1972 implementarea unui program national de prevenire si control in ceea ce priveste alimentatia corecta si corelarea acesteia cu prevenirea bolilor cardiovasculare la nivelul populatiei. Karelia de Nord a reprezentat regiunea in care s-a derulat programul pilot, urmat de implementarea la nivel national.

Masurile care au fost luate in cadrul programului finlandez au fost urmatoarele:

• Realizarea de cercetari nationale si internationale privind nutritia si bolile cardiovasculare;
• Integrarea in serviciile de sanatate, in special cele primare, a recomandarilor privind o alimentatie corecta si echilibrata;
• Alegerea unei regiuni - Karelia de Nord – cu multiple dezechilibre alimentare;
• Implementarea de programe de promovare a unei alimentatii corecte – derularea unor parteneriate cu ONG-uri si mass-media;
• Implementarea de programe de informare in scoli si institutii educationale;
• Initierea si promovarea unor parteneriate cu industria alimentara;
• Adoptarea de masuri la nivel legislativ;
• Realizarea unui sistem de monitorizare a comportamentelor privind sanatatea, factorii de risc, nutritia, bolile si mortalitatea la nivelul populatiei.

Mortalitatea in randul populatiei finlandeze a scazut cu pana la 80% in urma aplicarii acestor masuri.

Programul finlandez de sanatate a vizat sectorul public, populatia si sectorul privat.