Sambata, 9 ianuarie 2010. 69 de asasinate au avut loc in aceasta zi in "razboiul drogurilor" din Mexic. A fost cea mai neagra zi dupa decembrie 2006, din momentul in care presedintele Felipe Calderon a declarat razboi total temutelor carteluri ale drogurilor. Un conflict care a provocat pana in prezent mii de morti si a costat tara miliarde de dolari. Ziaristul Malcolm Beith, care scrie din Mexico City pentru Newsweek si alte publicatii, a vorbit pentru HotNews.ro despre cauzele, efectele si posibilele solutii ale "razboiului drogurilor" din Mexic.

Adrian Novac: Pana nu demult, cand spuneam Mexic, ne gandeam la civilizatiile mayasilor si aztecilor, la plajele din Acapulco, la minunata muzica a Mariachilor sau la gustosii burritos. Acum, Mexic pare dominat de violenta zilnica. Ce se intampla cu adevarat acolo?

Malcolm Beith: In primul rand, trebuie sa tinem minte ca Mexicul are inca plaje frumoase, o cultura si o istorie minunate precum si o bucatarie extraordinara. Aceste lucruri n-au fost afectate de violenta. (Au fost unele incidente violente in statiuni precum Acapulco si Cancun, insa turistul obisnuit nu ar trebui sa se teama sa vina sa viziteze; problema e sa nu cumpere niciun fel de droguri).

Acum, in legatura cu ceea ce se petrece aici. Incepand cam din anul 2000, principalele organizatii care se ocupa cu traficul de stupefiante in Mexic (si care sunt in mod obisnuit cunoscute sub numele de carteluri) s-au luptat intre ele pentru controlul rutelor de droguri spre Statele Unite. Aceste lupte au aparut ca urmare a schimbarilor intervenite in intelegerile avute cu columbienii, incepand din anii 1980, legate de traficul de droguri. In acele timpuri, columbienii introduceau prin Caraibe cea mai mare parte a cocainei pe care o produceau; dupa actiunile in forta ale Pazei de Coasta a Statelor Unite in regiunea Caraibelor in anii '80, columbienii si-au mutat cea mai mare parte a operatiunilor de contrabanda prin Mexic. In acest moment, 90% din cocaina care intra in Statele Unite vine prin Mexic.

In acelasi timp, mexicanii produc propria lor marijuana, dar si heroina si metamfetamina. Ei se lupta si pentru controlul acestora.

Violentele sunt la ordinea zilei Foto: Agerpres

M.B.: Principala cauza a violentelor din aceste zile, in afara de faptul ca organizatiile de traficanti, cartelurile se lupta intre ele pentru suprematie, este aceea ca, in decembrie 2006, presedintele Felipe Calderon a lansat un atac total, cu ajutorul armatei, impotriva cartelurilor. Pentru prima data in istorie, un presedinte mexican poarta cu adevarat un razboi impotriva asa-numitilor "narcos" (asa cum sunt cunoscuti traficantii de droguri mexicani), in loc sa inchida ochii sau, mai rau, sa profite de pe urma intelegerilor cu criminalii.

A.N.: Care sunt cele mai puternice carteluri ale drogurilor din tara?

M.B.: Cartelul Sinaloa, condus de Joaquin “El Chapo” Guzman, este considerat cel mai puternic, el avand operatiuni in intreaga tara, de la un capat al celalalt al Statelor Unite si in restul lumii (cu precadere in Europa si in restul Americii Latine). Apoi exista cartelul Gulf (cunoscut uneori si sub numele de Los Zetas, care, in trecut, era aripa sa paramilitara, insa in prezent conduce cartelul), cartelul Tijuana si cartelul Juarez (care, in acest moment, sunt pe punctul de a se destrama, datorita eforturilor guvernului si a razboiului purtat impotriva bandelor rivale). Sunt prezente apoi alte doua grupari pe care autoritatile le-au desemnat ca fiind "carteluri" - La Familia si cartelul Beltran Leyva. Totusi, aceste din urma au fost serios zdruncinate de eforturile fortelor de securitate si e gresit sa spunem ca ele ar fi printre cele mai puternice din tara.

A.N.: Razboiul drogurilor este limitat doar la cateva regiuni sau se desfasoara in

ziarist liber-profesionist, ce locuieste in prezent in Mexico City * autorul unei carti ce urmeaza sa apara in curand, despre razboiul drogurilor din Mexic: "The Last Narco" * a colaborat in mod regulat cu revista Newsweek si a scris articole pentru mai multe publicatii, intre care Foreign Policy si World Politics Review * inainte de a se muta in Mexic in 2007, a fost timp de sapte ani editor la Newsweek International in New York * in acea perioada, a relatat din Irak, Columbia si Haiti, precum si din alte zone de conflict.

Malcolm Beith

intregul Mexic?

M.B.: Exista sansa ca violentele sa se produca oriunde in Mexic, insa cele mai multe violente au loc in punctele centrale ale traficului de droguri: Ciudad Juarez, Tijuana, in statul Sinaloa, in statul Guerrero si in Michoacan.

A.N.: Aici, in Europa, suntem cumva intrigati de faptul ca guvernul mexican pare uneori incapabil sa puna capat violentelor. Cum se face ca traficantii de droguri au atat de multa putere si influenta?

M.B.: Acesti "narcos" si-au cumparat influenta la cele mai inalte niveluri ale fortelor de politie, ale armatei, ale guvernelor locale. Ei sunt protejati politic, si, de asemenea, au arme care depasesc capacitatea celor avute chiar de catre armata - lansatoare de rachete etc.

In plus, armata mexicana nu este una familiarizata cu razboiul - ea n-a luptat intr-un razboi pe un teritoriu strain, de exemplu. Soldatii mexicani sunt mai obisnuiti degraba cu operatiunile de salvare in urma urganelor decat in confruntari armate cu acesti "narcos" foarte bine inarmati. Nu uitati ca traficantii de droguri sunt multi-miliardari, asa incat au suficienti bani sa cheltuie in lupta impotriva armatei si a politiei.

A.N.: Cat de mult crezi ca sunt implicate aceste carteluri in viata politica din Mexic? Au oameni infiltrati in guvernul federal si in cele locale sau in fortele de securitate? Traficantii mituiesc si corup oficiali mexicani?

M.B.: Pe tot cuprinsul Mexicului, guvernele locale se afla in buzunarele cartelurilor. La nivel federal, acest lucru e mai putin evident: spre deosebire de Columbia anilor 1980, cartelurile mexicane nu si-au dezvaluit niciodata interesul in a participa la viata politica din tara. Dar e foarte adevarat sa spunem ca exista oficiali federali care se afla in solda cartelurilor.

A.N.: Exista voci care afirma ca securitatea tarii continua sa se deterioreze pe zi ce trece la o rata ce nu mai poate fi stopata. Crezi ca e adevarat?

M.B.: Violenta poate fi oprita, fara indoiala. Chiar si unii dintre marii traficanti de droguri incearca sa-i puna capat, deoarece le aduce o publicitate pe care nu si-o doresc. Mijlocul de a opri violentele este acela ca una dintre gruparile principale sa preia controlul asupra intregului trafic de droguri din Mexic sau sa ajunga la o intelegere cu celelelte organizatii printr-un acord in stilul celor realizate intre mafioti. Totusi, pana cand acest lucru se va intampla, exista foarte putine lucruri pe care le pot face autoritatile pentru a preveni violenta.

A.N.: Cum crezi ca aceasta violenta a afectat investitiile straine si industria turistica din Mexic?

M.B.: Turismul a inregistrat o scadere importanta in 2009, insa acest lucru s-a datorat in cea mai mare parte temerilor din cauza virusului AH1N1 si nu razboiului drogurilor. Cu toate aceastea, violenta este un puternic factor ce intimideaza investitorii si turistii straini. Sa ne uitam, de exemplu, la Ciudad Juarez sau la Tijuana, orase cunoscute in trecut pentru turism: astazi, strazile lor sunt pustii. Magazine si restaurante se inchid in fiecare zi din cauza violentelor.

Ciudad Juarez, care a fost considerat in 2007 de catre revista FDI ca unul dintre primele orase pentru investitii din America de Nord, ii sperie astazi pe oamenii de afaceri de peste granita, din El Paso (Texas), care obisnuiau frecvent sa aiba pranzuri de afaceri in localitatea mexicana. Astazi, acestor oameni de afaceri le este teama chiar si numai sa viziteze Juarez.

A.N.: In anii '90 si la inceputul anilor 2000, guvernul mexican a avut mai degraba o atitudine pasiva atunci cand era vorba de violentele provocate de cartelurile de droguri. In urma cu cativa ani insa, lucrurile s-au schimbat si autoritatile au raspuns agresiv cartelurilor. Care a fost momentul de cotitura, cand s-au schimbat lucrurile?

M.B.: Raspunsul e decembrie 2006, cand presedintele Felipe Calderon a trimis armata in statul Michoacan pentru a lupta impotriva cartelurilor drogurilor. Inainte de acest moment, in Mexic nu a existat cu adevarat un razboi impotriva drogurilor. Si atunci si acum se manifesta o presiune din partea DEA (n.red. Drug Enforcement Administration din SUA). Din cand in cand, autoritatile mexicane prindeau cate un lider important al vreunui cartel, insa aceasta se intampla foarte rar.

A.N.: Ce cred mexicanii de rand despre violentele acestea fara sfarsit?

M.B.: In anumite parti ale tarii, precum Ciudad Juarez, Tijuana si Sinaloa, ei pur si simplu spera cu disperare ca violentele vor inceta. Este imposibil sa traiesti o viata normala in aceste imprejurari.

A.N.: Unii experti au avertizat ca fara eforturi active, de durata, violentele se pot extinde in intreaga zona a Americii Centrale. Poate fi acest lucru un pericol real?

M.B.: Absolut, si deja s-a produs. Tari precum Guatemala sunt terenuri fertile pentru traficantii de droguri. In 2008 si 2009, Guatemala a avut o rata a omorurilor foarte apropiata de cea din Mexic. Cele mai multe dintre asasinate au avut legatura cu drogurile.

* 18.019 - numarul persoanelor ucise din ianuarie 2006 pana in prezent * 9 ianuarie 2010 - cea mai sangeroasa zi din acest conflict: 69 de persoane ucise * 2009 - cel mai violent an dupa ce presedintele Calderon a declarat razboi cartelurilor: 7724 de morti * 1.000 - numarul politistilor, soldatilor si procurorilor ucisi in luptele cu traficantii in ultimii trei ani * 58 ziaristi ucisi * 50.000 - numarul soldatilor trimisi de guvern sa lupte impotriva cartelurilor * 70.000 - numarul persoanelor arestate in ultimii trei ani * Joaquin "El Chapo" Guzman, liderul cartelului Sinaloa, are o avere estimata la un miliard de dolari. In 2009, revista Forbes l-a plasat pe locul 41 (din 67) in topul celor mai puternici oameni din lume

Razboiul drogurilor din Mexic

A.N.: Au existat unele speculatii in presa americana potrivit carora gruparile teroriste islamiste sustin cartelurile drogurilor din Mexic. Asistam oare la crearea unei noi aliante intre, spre exemplu, Al-Qaeda si cartelurile mexicane?

M.B.: Nu exista niciun fel de dovada care sa sustina aceasta. Ziarele mexicane, citand surse din DEA, au scris si ele despre o astfel de alianta, insa eu am verificat si agentia americana neaga complet aceasta. Dupa 11 septembrie 2001, unii oficiali americani au facut presiuni pentru a descoperi o legatura intre Al-Qaeda si traficantii de droguri, insa aceasta nu a fost dovedita in niciun fel.

A.N.: Multi americani sustin ca sunt ingrijorati ca violenta din Mexic se va extinde si in Statele Unite. Au ei dreptate sa fie ingrijorati?

M.B.: Nu neaparat. Au existat incidente izolate de violenta extrema (decapitari, spre exemplu) in sudul Statelor Unite si mai multe crime legate de droguri, insa nivelul violentei din Statele Unite nu va atinge niciodata cel din Mexic. Motivul foarte simplu este acela ca fortele de politie din SUA functioneaza cum trebuie. In cazul in care comiti o crima in Statele Unite, ajungi in inchisoare. Nu poti pur si simplu sa decapitezi pe cineva si sa mergi acasa si sa nu mai auzi niciodata despre asta, asa cum cineva poate face in Mexic (nu vorbesc aici doar ca sa ma aflu in treaba; in Mexic, acest gen de asasinate abia de sunt anchetate).

A.N.: Oficialii mexicani afirma ca cei mai multi dintre banii traficantilor mexicani provin de la consumatorii americani de droguri. Cum pot autoritatile americane sa rezolve cauza acestei probleme?

M.B.: Daca SUA vor legaliza marijuana, acest lucru ar reprezenta o grea lovitura pentru profiturile cartelurilor mexicane. Sprijin aceasta idee. Cu toate acestea, cartelurile mexicane vor face in continuare bani de pe urma metamfetaminei, a cocainei si a heroinei. Nu sunt in favoarea legalizarii acestor droguri, asa incat nu vad legalizarea ca fiind solutia completa. Imi pare rau ca nu pot sa propun a solutie mai buna - daca as putea, as fi cel care ar conduce politica anti-drog a Casei Albe.

A.N.: Unii afirma ca acesta discutie alarmanta despre Mexic si droguri prinde la public deoarece ii distrage pe americani de la propriile lor probleme, in timp ce zvonurile despre decesul iminent al societatii mexicane au fost din plin exagerate. Care e pararea ta? Se confrunta Mexic cu un razboi adevarat sau nu?

M.B.: E un razboi adevarat cu siguranta. Armata mexicana se lupta cu dusmani inarmati pe strazile si in satele din Mexic - asta este razboi.

Insa relatarile despre Mexic ca un "stat in curs de dizolvare" sunt false. Tara nu se afla pe marginea prapastiei, dimpotriva. Ea se confrunta cu o problema veche, care supureaza de decenii si, ca rezultat, Mexicul avanseaza de fapt in starea sa democratica.

A.N.: Exista o veche zicala: "Bietul Mexic, atat de departe de Dumnezeu, atat de

Armata e in lupta cu traficantii Foto: Agerpres

M.B.: Daca americanii n-ar consuma drogurile din Mexic, mexicanii nu s-ar mai omori unul pe altul la nivelul de astazi, asta e clar. Nu poti sa dai vina doar pe consumatorii americani, insa ei sunt cu siguranta unul dintre factorii principali.

A.N.: Potrivit unui sondaj de opinie din 2008, 53% dintre mexicani sunt de parere ca guvernul pierde lupta impotriva cartelurilor de droguri. Ce crezi tu: cine castiga acest razboi? Se afla Mexicul in pragul colapsului, asa cum sugereaza unii?

M.B.: Ignora descutia despre statul aflat pe marginea prapastiei, asa cum am spus mai inainte. Este o discutie alarmista si fara niciun fundament.

Castiga guvernul acerst razboi? Personal, cred ca acesta este un razboi care nu poate fi castigat exclusiv in Mexic; e nevoie si de eforturi din partea SUA pentru a pune capat consumului de droguri. Cel mai bun rezultat pe care il pot vedea pentru Mexic este acela ca va captura liderii cartelurilor importante si va distruge structurile organizatiilor ( lucru pe care il face foarte bine in prezent), va pune la punct o forta de politie eficienta si cinstita (lucru pe care incearca sa-l faca), va intari securitatea la frontiera (cu ajutorul SUA) si, prin urmare, va deveni mai putin atractiva ca o tara de tranzit pentru cocaina columbiana.

Daca Mexic nu ar fi fost o ruta de tranzit pentru cocaina, iar marijuana ar fi fost legala in SUA, Mexicul n-ar fi fost atractiv pentru contrabandisti. Bineinteles, in acest caz, ei ar fi gasit pur si simplu o ruta diferita, in alta parte, prin care sa-si exporte drogurile.

Citeste mai multe despre razboiul drogurilor din Mexic pe blogul lui Malcolm Beith.