Uniunea Europeană ar putea folosi mare parte din profiturile generate de activele rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina, în cadrul unui plan care include cumpărarea de arme pentru Kiev, au declarat joi liderii UE, după un summit european care a avut loc la Bruxelles, scrie Reuters.
Liderii celor 27 de țări membre ale blocului au convenit la Consiliul European de joi să avanseze cu discuțiile pe acest plan, prezentat în această săptămână de Comisia Europeană. „Sunt încrezător că putem acționa foarte rapid”, a declarat Charles Michel, președintele Consiliului European, scrie Reuters.
Intenția statelor membre reflectă îngrijorarea tot mai mare cu privire la războiul din Ucraina, în condițiile în care forțele Kievului, lipsite de muniție, fac eforturi pentru a rezista trupelor rusești, iar un pachet de ajutor militar de 60 de miliarde de dolari pentru Kiev este blocat în Congresul american.
Comisia a propus statelor membre să transfere 90% din profiturile obținute din activele rusești înghețate către un fond administrat de UE, utilizat pentru finanțarea armelor pentru Kiev. Alți 10% ar urma să fie alocați pentru a oferi Kievului ajutor bugetar.
Comisia a estimat că profiturile obținute de pe urma activelor - diverse titluri de valoare și numerar ale băncii centrale rusești - ar putea fi cuprinse între 2,5 miliarde și 3 miliarde de euro pe an.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că primul miliard de euro din cadrul schemei ar putea fi trimis Ucrainei rapid, începând cu 1 iulie.
Ideea de a folosi veniturile din activele rusești înghețate în beneficiul Ucrainei se bucură de un sprijin larg în rândul guvernelor UE, au declarat Michel și von der Leyen. Greii UE, Germania și Franța, și-au exprimat un sprijin puternic pentru acest plan.
„Aceste (încasări) ar trebui să fie folosite în primul rând pentru a cumpăra acele arme și muniții de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz.
Dar utilizarea banilor pentru a cumpăra arme este mai problematică pentru unele țări, inclusiv pentru țările neutre nealiniate militar, precum Malta, Austria și Irlanda.
„Pentru noi, neutrii, trebuie să se asigure că banii, pentru care ne dăm aprobarea, nu sunt cheltuiți pe arme și muniții”, a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer.
Ungaria a avut și ea obiecții, scrie The Guardian. Un acord a devenit însă posibil după ce formularea declarației finale a fost modificată pentru a răspunde opoziției Ungariei.
Michel a declarat că există modalități de a ține cont de preocupările opozanților în cadrul programului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat UE să meargă chiar mai departe și să folosească chiar activele - lucru pe care blocul nu îl ia în considerare.
"Rusia trebuie să simtă costul real al războiului și necesitatea unei păci juste”, le-a spus Zelenski liderilor UE prin intermediul unei legături video.
Zelenski a mai declarat că este „umilitor pentru Europa” faptul că Ucraina nu are suficientă artilerie în lupta sa împotriva Rusiei.
Între timp, unele bănci occidentale fac lobby împotriva propunerii UE, temându-se că aceasta ar putea duce la litigii costisitoare, au declarat surse din industrie.
Rusia însăși a avertizat că folosirea banilor proveniți din activele înghețate ar echivala cu un furt. Iar mișcarea este încă vizată de riscuri juridice. Există posibilitatea ca banii să trebuiască să fie returnați după război, dacă Rusia va lansa o acțiune în justiție și va câștiga.
Mai mulți bani pentru apărare în UE
Cei 27 de lideri naționali ai blocului au dezbătut, de asemenea, modul în care Europa poate face mai mult pentru a se apăra și pentru a-și stimula industria de armament, reflectând temerile că Rusia nu se va opri la Ucraina și că Statele Unite ar putea să nu mai protejeze Europa în viitor.
Președintele francez Emmanuel Macron și alții au îmbrățișat o propunere a prim-ministrei estoniene Kaja Kallas pentru emiterea unor obligațiuni europene de apărare. Alte țări, inclusiv Germania, Austria, Olanda și Suedia, care sunt mai prudente din punct de vedere fiscal, sunt sceptice însă în această privință.
În declarația lor de la summit, liderii au însărcinat oficialii să „exploreze toate opțiunile de mobilizare a fondurilor și să prezinte un raport până în iunie”.
De asemenea, aceștia au solicitat Băncii Europene de Investiții să „își adapteze politica de creditare a industriei de apărare” - un imbold pentru a determina banca să accepte să investească în tehnologia militară.
Înainte de summit, Michel a avertizat că UE trebuie să ia măsuri în acest sens după ani de zile în care bugetele militare scăzuseră.
„Timp de decenii, Europa nu a investit suficient în securitatea și apărarea sa”, a scris Charles Michel, președintele Consiliului European al liderilor UE, în scrisoarea de invitație la summit.
„Acum, când ne confruntăm cu cea mai mare amenințare la adresa securității de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, este timpul să luăm măsuri radicale și concrete pentru a fi pregătiți pentru apărare și pentru a pune economia UE pe picior de război”, a spus el.
7
30
