Președintele Tayyip Erdogan a declarat vineri că parlamentul turc va începe să ratifice aderarea Finlandei la NATO, ridicând cel mai mare obstacol rămas în calea extinderii alianței occidentale de apărare, în timp ce războiul din Ucraina face ravagii, deși a amânat aprobarea candidaturii Suediei, scrie Reuters.
Vorbind la Ankara alături de omologul finlandez Sauli Niinisto, Erdogan a declarat că Helsinki a obținut aprobarea Turciei după ce a luat măsuri concrete pentru a-și respecta promisiunile de a acționa împotriva a ceea ce Ankara consideră a fi teroriști și de a da drumul exporturilor în domeniul apărării.
Cele trei țări au semnat anul trecut la Madrid un acord care prevedea măsuri pentru a depăși preocupările Turciei cu privire la aderare, dar Ankara a declarat că Suedia nu a mers suficient de departe.
Erdogan a vorbit la telefon cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și a declarat că Turcia este hotărâtă să continue discuțiile cu Suedia, progresul fiind direct legat de pașii concreți pe care îi face, a precizat președinția turcă.
Parlamentele tuturor celor 30 de membri NATO trebuie să ratifice noii veniți. Finlanda ar reprezenta prima extindere de când Macedonia de Nord s-a alăturat pactului transatlantic în 2020.
"Am decis să inițiem ratificarea procesului de aderare a Finlandei la NATO în parlamentul nostru", a declarat Erdogan reporterilor după întâlnirea cu Niinisto, adăugând că speră că parlamentul va aproba oferta înainte de alegerile din 14 mai.
Niinisto a declarat că a salutat decizia și a numit-o "foarte importantă" pentru Finlanda, care împarte o graniță lungă cu Rusia. El a adăugat că este important ca și vecina Suedia să se alăture alianței.
Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a declarat că Suedia încă mai speră să fie acceptată în NATO până la reuniunea alianței de la Vilnius din iulie.
"Partenerii noștri ne susțin, atât pentru a ne asigura că putem deveni membri ai NATO cât mai curând posibil, cât și pentru a ne asigura securitatea până când vom deveni membri cu drepturi depline", a declarat el.
"Este o chestiune de timp până când Suedia va deveni membru, nu se pune întrebarea dacă", a spus el.
Obstacolul extrădării
Ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, Suedia și Finlanda au solicitat anul trecut să adere la NATO, dar s-au confruntat cu obiecții neașteptate din partea Turciei, care a aderat în 1952.
Ankara spune că Stockholm adăpostește membri a ceea ce Turcia numește grupuri teroriste, în special grupul militant kurd PKK, acuzație pe care Suedia o neagă.
Turcia dorește ca Suedia să extrădeze o serie de persoane despre care spune că sunt teroriști, dar unele dintre aceste cereri au fost respinse.
Billstrom a declarat că aceste cazuri au fost decise de instanțe. "Vor exista decizii care pot fi pozitive, dar pot fi și negative din punctul de vedere al Turciei, și așa stau lucrurile", a spus el.
În afară de Ungaria, al cărei partid de guvernământ a declarat că susține cele două țări nordice, dar a amânat pașii oficiali pentru a le aproba, Turcia este singurul membru NATO care nu a dat încă undă verde Finlandei și Suediei.
Ankara a suspendat discuțiile în ianuarie, după ce un politician de extremă dreapta a ars un exemplar al cărții sfinte musulmane, Coranul, la Stockholm, dar discuțiile la nivel inferior au fost reluate la Bruxelles săptămâna trecută.
Pe fondul unor tensiuni aprinse cu Suedia, Erdogan a semnalat în ianuarie că Turcia ar putea aproba Helsinki înainte de Stockholm. Washingtonul și alți membri NATO sperau ca cele două țări nordice să se alăture alianței la un summit NATO stabilit pentru 11 iulie la Vilnius.
Acceptul lui Erdogan pentru aderarea Finlandei vine la aproape un an după ce i-a șocat pe membri cu o amenințare de veto și cu două luni înainte de alegerile care sunt considerate cel mai important vot din istoria Turciei.
Se așteaptă ca parlamentul turc să ratifice Finlanda înainte de închiderea sa la mijlocul lunii aprilie, înaintea voturilor parlamentare și prezidențiale programate pentru 14 mai.
4
12
