Alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare din Turcia vor avea loc în mai, după luna sfântă a Ramadanului, a anunţat miercuri preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, transmit agențiile AFP şi Reuters, citate de Reuters.
Fără a menţiona clar data scrutinului, Erdogan a lăsat să se înţeleagă că acesta se va desfăşura „la 73 de ani” de la victoria Partidului Democrat (conservator) din 14 mai 1950.
„Poporul nostru le va spune gata Mesei celor 6 (platforma opoziţiei turce) în aceeaşi zi ca acum 73 de ani”, a spus şeful statului la o reuniune cu aleşi ai formaţiunii sale politice, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, conservator). Ramadanul are loc în 2023 în perioada 23 martie - 21 aprilie.
AKP este la putere în Turcia din 2002. Erdogan, care va candida pentru un nou mandat, a devenit în 2003 premier, pentru ca în urma modificării Constituţiei să devină preşedinte, ales direct prin vot universal, în 2014.
Opoziţia turcă şi-a anunţat intenţia de a reveni la un regim parlamentar, în cazul unei victorii.
Partidul Democrat, fondat în 1946 de Adnan Menderes şi susţinătorii săi, disidenţi din formaţiunea lui Mustafa Kemal, a câştigat alegerile din 14 mai 1950.
Peste zece ani, a fost înlăturat de la putere în urma unui puci, iar apoi a fost dizolvat. Erdogan s-a comparat în repetate rânduri cu Adnan Menderes.
Recep Erdogan le trimite un mesaj clar susținătorilor săi
Supranumit „Atatürk”, Mustafa Kemal este considerat părintele Turciei moderne, Constituția adoptată în timpul acestuia prevăzând, printre altele, că armata este garantul laicității statului turc.
Forțele armate ale Turciei au intervenit de mai multe ori în a doua jumătate a secolului XX pentru a înlătura de la putere partide islamice care militau pentru abolirea reformelor lui Kemal.
Se crede că tentativa de lovitură de stat a armatei turce din 2016 a avut obiectivul de a-i înlătura din fruntea țării pe Erdogan și partidul său AKP.
Regimul lui Erdogan a supervizat apoi o epurare masivă a forțelor armate ale țării, precum și a sistemului judiciar, de învățământ și a administrației de stat.
Turcia arestează și trimite până în ziua de azi persoane pe care le acuză că au avut legături cu clericul Fetulleh Gulen, pe care Erdogan îl acuză că a orchestrat tentativa de puci.
Decizia din vara lui 2020 de a revoca statutul de muzeu al catedralei Hagia Sofia și de a o transforma într-o moschee este văzută drept una dintre cele mai fățișe semnale date de Erdogan privind anularea laicității statului turc.
0
6
