Un cunoscut profesor din Sankt Petersburg, fondatorul unei școli private, și-a asumat, într-un interviu pentru HotNews.ro, să critice lecțiile patriotice impuse de ministerul Educației de la Moscova. Acesta spune că ceea ce se întâmplă acum în sistemul de învățământ din Rusia este mai dur decât în timpul URSS, pentru că îndoctrinarea e bazată pe exploatarea emoțiilor și este sincronizată cu propaganda agresivă a televiziunilor rusești.
După ce zilele trecute am arătat cum a început anul școlar în Rusia, cu copii ce poartă în mâini buchete de flori pe care scrie litera „Z”, simbolul invaziei Ucrainei, spectacole în uniforme militare și „lecții patriotice” despre războiul din Ucraina, am vrut să vedem și care este perspectiva unui profesor cunoscut din Rusia despre îndoctrinarea elevilor.
Este vorba despre Dima Zicer, fondatorul unei școli private din Sankt Petersburg.
Profesorul crede că ceea ce se întâmplă acum în sistemul de învățământ rusesc este mai dur decât pe vremea URSS și asta pentru că procesul de îndoctrinare este bazat pe exploatarea emoțiilor și este sincronizat cu propaganda agresivă a televiziunilor rusești.
Scopul acestor acțiuni este de a obține susținerea populației ruse pentru acțiunile Kremlinului în Ucraina. Totuși, efectele ar putea fi diametral opuse, mai crede Dima Zicer.
În cadrul interviului acordat HotNews.ro, profesorul a recunoscut că este îngrijorat de soarta sa, având opinii critice față de acțiunile autorităților, însă, susține el, decizia de a nu vorbi despre acest subiect ar fi una rușinoasă pentru el.
În primul rând, vrem să înțelegem ce înseamnă aceste așa-zise „lecții patriotice” și cum se vor desfășura în școlile din Federația Rusă?
Dima Zicer: Vă spun sincer că acest lucru, deocamdată, nu este clar, nici pentru elevi și nici pentru profesorii din Federația Rusă. După cum deja știți, este vorba despre orele care se vor numi „Discuții despre temele importante”, la recomandarea Ministerului Educației, iar acestea vor avea loc săptămânal, în fiecare zi de luni.
Spectrul a ceea ce se va discuta este unul foarte larg. Sunt lucruri care depind foarte mult de profesor și de administrația școlii, dar multe depind și de părinți.
Care este scopul (n.r.- acestor lecții) este clar: să fie transmisă poziția „corectă”, cu ghilimelele de rigoare, despre ceea ce se întâmplă.
Vor fi profesori care vor decide să nu organizeze aceste lecții sau să le facă la nivel formal? Ce riscă în această situație?
Cu siguranță, vor fi astfel de profesori, pentru că în Rusia, ca și în orice altă țară din lume, sunt profesioniști adevărați, iar profesioniștii adevărați nu au cum să-i utilizeze pe copii în afirmarea unor doctrine. Asta este lipsă de profesionalism.
Referitor la pedeapsa pentru astfel de profesori, multe depind iarăși de administrațiile școlilor sau de departamentele locale de învățământ, treapta următoare. Nu cred că vor urma consecințe grave, dar, da, în unele cazuri ar putea ajunge până și la concedierea unui profesor sau altul. Dar, după cum înțelegem, nu este cel mai grav lucru.
Cel mai grav lucru ar fi aplicarea articolului penal pentru „discreditarea armatei ruse”?
În opinia mea, aici nu există pericolul unei pedepse penale, însă vorbim despre un sistem care acționează brutal. Aici orice poate să se întâmple. Modificările la Codul Penal se referă la pronunțarea anumitor cuvinte, la discreditarea armatei ruse. Dacă un profesor lucrează „prost”, din punct de vedere a statului, atunci acesta se va alege cu mustrare sau în cel mai rău caz va fi concediat.
„Cred că locuitorii din România, de exemplu, țin minte foarte bine perioada lui Ceaușescu”
Dima Zicer. FOTO: Arhiva personală
Decizia Ministerului Educației din Federația Rusă se referă și la arborarea drapelului de stat și intonarea imnului la începutul fiecărei săptămâni de lucru. Ce scopuri se urmăresc prin această măsură? Nu vă așteptați la faptul că în scurt timp aceste proceduri vor fi simple formalități care vor avea un efect invers?
Sigur că va exista un efect invers. Eu nu sunt deloc împotrivă ca toți copiii în orice țară să respecte drapelul și imnul de stat, doar că în mod normal acest lucru trebuie să fie făcut invers.
Astfel, de la bun început, oamenii trebuie să înțeleagă de ce vor să trăiască în această țară, că se simt confortabil aici și vor să se dezvolte. Și doar după asta, într-o școală, cu aprobarea elevilor și a părinților, să fie luată această măsură. În caz contrar, cu siguranță, efectul va fi cu totul altfel.
În acest caz, cred că locuitorii din România, de exemplu, țin minte foarte bine perioada lui Ceaușescu.
Din ceea ce am văzut în presa regională din Rusia și pe rețelele sociale, chiar și la careul de 1 septembrie, unii părinți au decis ca pe buchete de flori să fie desenată litera “Z”, iar unii profesori ca elevii să joace spectacole în uniforme asemănătoare celor militare. Cum se explică astfel de tendințe?
Țara este foarte mare și este foarte greu să răspund pentru toți. Părinții care pun litera „Z” pe copiii lor și profesorii care organizează astfel de măsuri - în primul rând dacă vorbim despre profesori, este neprofesionist (n.r.- ceea ce au făcut). Asta ca să nu să vorbim și despre calitățile umane, care mă șochează.
Mai mult de atât, potrivit legislației din Federația Rusă, școala este o zonă liberă de la politică și ideologie. Astfel, aici vorbim și despre încălcarea legislației. În ceea ce privește părinții, aici chiar nu știu ce să spun, pentru că, în opinia mea, asta este violență directă, chiar dacă copiii încă nu înțeleg practic nimic despre ceea ce se întâmplă cu ei.
În acest caz, copiii sunt utilizați pentru a-și exprima viziunile politice. Și în cazul copiilor mici este pur și simplu violență asupra lor și folosirea cinică a micuților.
„În cazul elevilor din clasele I și II vorbim despre procesul de îndoctrinare”
Imagine de la începerea anului școlar din Rusia, 1 septembrie 2022. FOTO: Facebook
Dacă ne întoarcem la lecțiile patriotice, ce efect vor avea acestea asupra psihicului copiilor, mai ales în cazul acelor copii ai căror profesori chiar vor începe să povestească despre „operațiunea specială”?
Depinde de vârstă. Pentru adolescenți, o să fiți surprinși, dar pericolele în aceste cazuri sunt mult mai mici, din punct de vedere al psihologiei la această vârsta. Ei (n.r.- adolescenții) privesc destul de critic ceea ce spun maturii. Mă refer și la părinți și la profesorii de la școala lor. În acest sens, ei au șanse destul de bune să reziste.
În ceea ce privește elevii claselor I și II, aici apare o problemă foarte mare, pentru că cei mici au încredere în cei mari. Cred că este un lucru știut de toți că nivelul de încredere al elevilor din clasa I față de profesori este mult mai mare decât față de părinți.
În aceste cazuri, din păcate, vorbim despre procesul de îndoctrinare. Nu voi spune că psihicul acestor copii va fi traumatizat. Nu este așa. Noi deja am trecut prin sistemul de învățământ sovietic.
Dacă e să comparăm ceea ce a avut loc în sistemul de învățământ sovietic, care propaga puterea URSS-ului și alte idei din acea perioadă, cu ceea ce se propune acum în Rusia, în care din cele două cazuri influența a fost mai mare asupra copiilor?
Acum cred că este o influență mai mare. Este mult mai dur, din mai multe motive. Eu țin minte Uniunea Sovietică din perioada în care totul se îndrepta spre final. Totuși au fost anumite încercări de a influența (n.r.-învățământul), dar era o versiune „light”.
Ceea ce se întâmplă acum are o conotație emoțională foarte puternică. În al doilea rând, această ideologie este la greu promovată de televiziuni. În Uniunea Sovietică nu a fost nimic asemănător.
Doar în cazul congresului Partidului Comunist zile întregi au fost arătate acele ședințe, dar nu au fost emisiuni politice care sunt difuzate acum, nu a fost așa ca pe ecrane să se transmită ură și agresiune.
Mai ales că totul se întâmplă acum, adică nu se vorbește despre ceva ce a fost mai demult. În cazul nostru, noi nici nu cunoaștem ce și cum va fi peste două săptămâni.
Cum vor fi organizate zilele de luni în școala dumneavoastră? Știm că este o instituție privată foarte cunoscută în Rusia, putem să deducem care sunt viziunile dumneavoastre și cum se vor combina acestea cu decizia Ministerul Educației?
Noi nu o să vorbim despre asta cu dumneavoastră. Dacă e să vorbim despre școala noastră, la noi și așa fiecare luni se începe cu un training de comunicare. Noi vorbim despre noi, despre planurile noastre pentru săptămâna ce urmează, despre ceea ce ne îngrijorează. Asta e corect, eu cred.
Și totuși, pentru ce credeți că sunt pregătiți copiii din Rusia?
Nu sunt pregătiți pentru ceva. În opinia mea, nimeni nu se gândește la asta. Este vorba despre o parte a neprofesionalismului comun. Ceea ce se întâmplă acum poate fi catalogat drept „umflarea” agresiunii, a părții emoționale a tuturor evenimentelor care se întâmplă.
Pentru ce e asta? Pentru că asta corespunde momentului actual. Ceea ce se întâmplă acum nu are nimic comun, nici cu pedagogia, nici cu educația. Acum trebuie să fie obținută o susținere, formală sau informală, pentru ceea ce se întâmplă. Asta ei și fac. Apropo, nimeni nu obligă să-i îmbrace pe copii în uniforme, dar atmosfera dictează unora să preia această inițiativă.
„Eu și colegii mei suntem nevoiți să fim foarte atenți cu formulările pe care le folosim”
Cum este să trăiți în Federația Rusă și să aveți o gândire destul de critică, deși exprimată într-o formă diplomată? Cel puțin la această concluzie putem ajunge după discuția cu dumneavoastră. Nu vă gândiți despre posibilele pericole pentru dumneavoastră?
Eu sunt un om viu, înseamnă că am emoții și mă gândesc la asta. Am emoții și temeri, dar aveți dreptate că eu și colegii mei suntem nevoiți să fim foarte atenți cu formulările pe care le folosim.
Cu asta nu putem face nimic. De acest lucru depinde nu doar viața propriu-zisă a profesorilor, dar și soarta elevilor, a celor din jur. Este destul de neplăcut, vă spun sincer. Am peste 50 de ani și nu planificam să nimeresc într-o astfel de situație.
Totuși, avem așa o profesie că trebuie să vorbim. Dacă ar trebui să nu mai vorbim, cred că va fi o rușine.
Nu v-ați gândit să plecați din Rusia în această jumătate de an, de la începutul războiului din Ucraina?
Eu călătoresc permanent și periodic trăiesc în mai multe țări. Am trăit și am lucrat în mai multe state, inclusiv în aceasta jumătate de an. Eu nu operez însă cu termenul „mutării definitive”. Totuși, poate să se întâmple orice, dar sper că nu voi fi nevoit să plec. Asta pentru că sunt convins că pedagogia este ceea ce Rusia are nevoie acum cel mai mult. Evident, nu doar Rusia.
Schimbările din sistemul de învățământ din Federația Rusă
De la 1 septembrie, în Federația Rusă a intrat în vigoare decizia Ministerului Educației de la Moscova care aduce mai multe schimbări în procesul de învățământ.
„Elevii nu vor rămâne singuri în fața războiului informațional, pornit împotriva țării noastre”, a explicat măsurile propuse ministrul Educației din Federația Rusă, Serghei Kravtsov.
Astfel, potrivit deciziei ministerului, în toate școlile din această țară, fiecare săptămână va începe cu arborarea drapelului Federației Ruse în sediul instituțiilor de învățământ și intonarea imnului de stat.
De asemenea, vor fi organizate ore suplimentare cu tema generică „Discuții despre temele importante” (“Разговоры о важном”). Potrivit noilor prevederi, într-un an școlar vor avea loc 34 astfel de lecții.
Cine este Dima Zicer
Dima Zicer s-a născut în 28 noiembrie 1966 în Leningrad (acum - Sankt Petersburg). Este filolog, a făcut studii și la Academia de arte din Sankt Petersburg, specialitatea de regizor. În 1995 a fondat propria școală privată, în orașul său de baștină, care mai este numit și „Capitala de nord al Federației Ruse”.
Dima Zicer a scris mai multe cărți despre educația copiilor și a fondat Institutul de Educație Informală, la care sunt pregătiți tineri pedagogi. Institutul oferă consultanță pentru programe de învățământ pentru țările baltice, Statele Unite ale Americii, Israel și Ucraina.
15
24
