Decizia Germaniei de a suspenda autorizarea Nord Stream 2 ridică semne de întrebare cu privire la soarta finală a gazoductului de 1.230 de kilometri a cărui construire a costat 11 miliarde de dolari și la mutările viitoare ale Gazprom, scrie Reuters.
Uite la ce ne putem aștepta în ceea ce privește cel mai controversat proiect energetic din Europa.
S-a terminat de tot cu Nord Stream 2?
Nu neapărat, dar probabilitatea ca gazoductul finalizat în luna septembrie a anului trecut să fie vreodată dat în uz scade tot mai mult. Certificarea sa a fost suspendată inițial în noiembrie 2021 de autoritatea germană de reglementare în domeniul energiei până când operatorul său, un consorțiu cu sediul în Elveția, obține o licență de funcționare în Germania.
Întrebat în cadrul unui interviu acordat ARD, grupul de radiodifuziune publică al Germaniei, dacă gazoductul Nord Stream 2 ar putea fi dat în folosință într-o zi, cancelarul Olaf Scholz a răspuns:
„În momentul de față suntem într-o situație în care nimeni nu ar trebui să parieze pe asta. Suntem foarte departe de acest lucru în prezent”.
Ministrul economiei Robert Habeck a declarat la rândul său într-un interviu separat acordat ARD că proiectul ar putea fi anulat cu totul. Habeck este membru al Partidului Verde din coaliția de guvernare „semafor” a Germaniei, formațiune care mereu s-a opus construirii Nord Stream 2.
Însă Kremlinul a declarat marți, după anunțul suspendării pe termen nedefinit a autorizării gazoductului, că speră că decizia este una temporară, poziție exprimată și de unele din companiile care au finanțat proiectul.
Olaf Scholz în vizită la Kremlin (FOTO: kremlin.ru)
Ce urmează în procesul de autorizare?
Ministerul economiei de la Berlin a retras marți o evaluare depusă anul trecut la autoritatea germană de reglementare în domeniul energiei, document care afirma că gazoductul nu reprezintă vreun risc pentru securitatea resurselor energetice ale țării.
Este așteptat ca ministerul să întocmească o nouă evaluare în decurs de 3 luni, aceasta putând ține cont de decizia Rusiei de a recunoaște cele două entități separatiste din estul Ucrainei ca țări independente și de amenințarea unei invazii a Rusiei în Ucraina.
Dacă ministerul va declara că gazoductul reprezintă un risc pentru securitatea energetică a Germaniei, atunci este aproape sigur că autoritatea de reglementare nu va aproba proiectul.
Oficialii ei au declarat marți, după ce Scholz a suspendat procesul de autorizare, că nu îl va putea certifica și, prin urmare, operarea sa ar fi ilegală.
Vor da în judecată Germania companiile care au finanțat gazoductul?
Suspendarea procesului de autorizare aduce în discuție posibilitatea ca Nord Stream 2 AG, consorțiul creat de Gazprom în Elveția pentru a opera gazoductul, și partenerii săi să ceară despăgubiri din partea Germaniei.
Habeck a declarat că Germania este protejată de procese deoarece în contractele încheiate este stipulat că finalizarea procesului de autorizare este o condiție prealabilă obligatorie pentru ca gazoductul să fie dat în folosință.
Însă experții în drept comercial sunt divizați asupra subiectului.
Wiegand Laubenstein, un fost judecător în prezent partener la firma de avocatură Rosin Buedenbender, spune că guvernul va fi protejat de obligații financiare în cazul în care ministerul economiei va prezenta o evaluare negativă pentru proiectul Nord Stream 2.
„Procesul ales de către guvern este complet justificat, solid din punct de vedere formal și exclude posibilitățile de a cere despăgubiri”, afirmă el, adăugând că este aproape sigur că evaluarea va fi una negativă.
Gabriel Lentner, un profesor de drept de la Universitatea Dunării din Krems, Austria, afirmă că demararea unor acțiuni în instanță este improbabilă până la prezentarea noii evaluări.
„O mare întrebare va fi cum va justifica Germania suspendarea proiectului și dacă justificările sale sunt posibile în virtutea contractelor încheiate cu Nord Stream 2 AG”, spune acesta.
Nord Stream 2 a generat controverse între Germania și statele membre ale UE din estul Europei timp de ani de zile (FOTO: Odd Andersen / AFP / Profimedia)
Ce căi de atac au susținătorii proiectului Nord Stream 2?
Companiile care au finanțat proiectul ar putea cere despăgubiri Germaniei într-o instanță germană. Dar ele ar putea cere de asemenea arbitraj internațional, conform Tratatului privind Carta Energiei (TCE), un pact care permite companiilor să dea judecată țările ale căror politici le afectează investițiile.
Elveția, țară în care își are sediul consorțiul Nord Stream 2 AG, este o semnatară a tratatului.
Gazprom a folosit deja TCE pentru a contesta o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind o regulă a blocului comunitar care obligă producătorii de gaze naturale să opereze ca entități separate de cele care controlează gazoductul.
Ar putea fi Nord Stream 2 folosit în alt scop?
Guvernul fostului cancelar Angela Merkel a ridicat anul trecut posibilitatea de a lucra alături de Rusia pentru a modifica gazoductul cu scopul ca acesta să poată transporta hidrogen verde, odată ce Germania renunță la gazele naturale ca parte a planului său de tranziționare către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Însă discuțiile despre această perspectivă, oricum un proiect pe termen lung, nu își au sensul cât timp autorizarea Nord Stream 2 rămâne în aer.
Un purtător de cuvânt al Nord Stream 2 a afirmat într-un email remis jurnaliștilor de la Reuters că operatorul gazoductului intenționează să implementeze acest plan peste aproximativ 10 ani și că primele studii arată că el este unul realizabil.
Citește ultimele evoluții privind situația din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO:
11
6
