Prestigiul Institut Karolinska din Stockholm, care găzduiește comisia responsabilă de acordarea Premiului Nobel pentru Medicină, va redenumi unele dintre clădiri și două străzi care au fost numite după oameni de știință rasiști sau pro-nazisti, a anunțat el marți, citat de AFP.
La finalul lucrărilor unei comisii desemnate anul trecut de institutul de cercetare, rectorul a anunțat într-un comunicat de presă că a decis să redenumească o încăpere, o clădire și o stradă care poartă numele lui Anders Retzius (1796 -1860) și fiul său Gustaf (1842-1919).
„Au reprezentat valori care nu sunt aliniate cu valorile pe care noi, ca universitate, trebuie să le purtăm”, a spus rectorul „KI” Ole Petter Ottersen într-un videoclip online.
Deși are o activitate științifică solidă, Retzius Sr. este amintit în special pentru „indicele cefalic”, o măsură a proporțiilor craniilor, sursa ierarhiilor rasiste.
Retzius, ale cărui teorii anatomo-rasiste au fost urmărite de fiul său, a distins indivizi cu capul „alungit”, presupus superioare și oameni cu cap „mic”, clasificați drept inferiori.
Aceste teorii, care fac totuși ca Institul să adăpostească o colecție importantă de cranii, au alimentat apoi „igiena rasială” preluată mai târziu de naziști.
În acest sens, Institutul Karolinska a ales să ceară orașului Solna să redenumească „rue von Euler” în „rue Ulf von Euler”, câștigătorul premiului Nobel pentru chimie din 1970.
Acest lucru a fost făcut pentru a-l distinge de tatăl său, Hans von Euler, un german suedez naturalizat și câștigător al Premiului Nobel pentru chimie în 1929, care fusese membru activ al unei organizații suedezo-germane care devenise pro-nazistă în timpul Reichului.
Decizia așteptată marți este consecința dezbaterilor lansate în ultimii ani asupra patrimoniului istoric al institutului, la inițiativa studenților.
Campania a condus deja la restituirea craniilor, în principal de la popoarele indigene, în Finlanda, Polinezia Franceză, America de Nord și Australia.
„Nu trebuie să fim stânjeniți de o dezbatere asupra numelor, de o dezbatere asupra trecutului nostru, este o dezbatere pe care trebuie să o avem”, a pledat domnul Ottersen. „Trebuie să ne amintim de capitolele întunecate din trecut”, a spus rectorul.
13
30
