Cei şase judecători conservatori din cadrul Curţii au validat două legi electorale din Arizona care, în opinia lor, sunt justificate de necesitatea luptei împotriva fraudei electorale. Democrații, în frunte cu președintele Biden, acuză că legile limitează accesul la urne a unor alegători afroamericani, amerinidieni şi hispanici, relatează AFP.
Cei trei colegi ai lor progresişti s-au opus unei hotărâri ”tragice”, care ”deteriorează” Voting Rights Act - legea emblematică a luptei drepturilor civice.
Acest text-far, adoptat în 1965, după ce alegători de culoare au fost îndepărtaţi de la urne în state din Sud sub pretextul unor teste de alfabetizare sau de cultură generală, viza să împiedice adoptarea de către autorităţi locale a unor bariere în calea dreptului la vot al minorităţilor.
Curtea Supremă a invalidat în 2013 o primă parte a unui text de lege care le impunea fostelor state segregaţioniste din Sud să obţină unda verde a Guvernului federal înainte să adopte orice nouă reglementare electorală.
Ea a atacat joi o doua parte a acestei legi, care interzice adoptarea oricărei reglementări care are drept consecinţă o limitare a accesului la vot al unui grup minoritar, în pfida faptului că discriminarea nu apare negru pe alb sau este intenţionată.
În mod concret, Curtea Supremă a studiat două legi adoptate de către Congresul local majoritar al Arizonei, invalidate de către tribunale sesizate de către democraţi din acest stat din sud-vestul Statelor Unite.
- Una dintre aceste legi interzice încredinţarea buletinului votului anticipat unui terţ cu scopul de a fi depus într-un centru de votare, în cazul în care nu este vorba despre un membru apropiat al familiei.
- Cealaltă lege descalifică buletinele de vot depuse în altă secţie de votare decât cea în care este înscris alegătorul.
Legile din Arizona creează o ”disparitate în nivelul particpării”, recunoaşte Curtea Supremă.
”Însă simplul fapt că există o diferenţă nu înseamnă sistematic că sistemul nu este deschis sau că nu acordă fiecăruia o şansă echivalentă de vot”, scrie judecătorul conservator Samuel Alito, în numele majorităţii Curţii.
”Mărimea acestei diferenţe contează”, iar ”orice lege electorală impune într-un fel sau altul o povară alegătorilor” şi ”este important să se examineze care sunt motivele adoptării ei”, apreciază el.
”Un interes puternic şi întru totul legitim al statului este prevenirea fraudei” electorale, adaugă el.
Acest argument a fost avansat de către numeroase state republicane care au adoptat 14 legi electorale restrictive după înfrângerea lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din noiembrie - care se explică în parte de o mobilizare a alegătorilor de culoare în favoarea democratului Joe Biden (News)
Până în acest an, cel puțin 14 reforme electorale au fost adoptate în statele conduse de republicani.
Plângere a guvernului Biden împotriva Georgiei din cauza reformei electorale „discriminatorii”
Administrația lui Joe Biden a anunțat vineri că depune o plângere împotriva statului republican Georgia, acuzându-l că și-a reformat legea electorală pentru a restricționa accesul la vot pentru afro-americani, potrivit AFP.
"Plângerea noastră susține că modificările recente ale legilor electorale din Georgia au fost adoptate cu scopul de a nega sau de a reduce dreptul de vot pentru rezidenții de culoare" din acest stat din sud, a declarat ministrul Justiției Merrick Garland în cadrul ședinței.
Ministrul, care a anunțat acum două săptămâni că dorește să intensifice lupta împotriva obstacolelor din calea dreptului de vot, a declarat că echipa sa „examinează toate legile adoptate” recent și cele aflate în discuție. „Nu vom ezita să acționăm” dacă se constată alte încălcări, a spus el.
2
17
