Elon Musk, șeful executiv de la Tesla, a anunțat recent achiziția de Bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari SUA (2 miliarde de dolari australieni – A$) de către companie. Anunțul a stârnit un val de entuziasm și o creștere rapidă de preț a controversatei criptomonede.
Saltul de valoare a fost o veste bună pentru Musk pe termen scurt. La un moment dat, investiția în Bitcoin a companiei făcea cu un miliard mai mult. Dar va putea fi susținut entuziasmul? Cred că este o mare probabilitate ca pe parcursul anului viitor prețul Bitcoin să scadă spre valoarea fundamentală, adică nimic – afirmă profesorul John Hopkins de la Canberra School of Politics, Economics and Society, University of Canberra, Australia, în The Conversation.
Dacă Bitcoin va pierde jumătate din valoare – ceea ce nu este improbabil, având în vedere evoluția anterioară extrem de volatilă – Tesla va pierde 750 de milioane de dolari. Cum Elon Musk deține cam o cincime din Tesla, va fi în minus cu $150 de milioane. În contrast, eu nu am Bitcoin așa că nu voi pierde nimic, ceea ce înseamnă că voi sta mai bine cu 150 de milioane de dolari decât Elon Musk.
De ce nu este un lucru bun decizia lui Musk
Musk nu le face nicio favoare acționarilor de la Tesla. Dacă doreau să fie expuși la ascensiunea și declinul lui Bitcoin puteau cumpăra în nume propriu. Acum nu au de ales: dacă vor să investească în mașini electrice, sunt vulnerabili și la fluctuațiile lui Bitcoin.
Justificarea obișnuită pentru diversificarea investițiilor este că poate reduce riscul. Dar achiziția extrem de volatilă a lui Bitcoin face profitul lui Tesla încă și mai nesigur.
Musk nu le face nici fanilor săi vreo favoare. Este un „rock star CEO” cu 40 de milioane de urmăritori pe Twitter, iar visele sale cu ochii deschiși sunt larg preluate de alte medii.
Susținând public Bitcoin, Musk îi poate face pe unii dintre fanii săi să investească în acest activ speculativ deosebit de riscant. S-ar putea ca unii să nu fie în poziția unui multimiliardar și să absoarbă pierderile din investiții. (Să fim cinstiți: Musk i-a prevenit să nu-și investească economiile de-o viață)
Nu le face vreo favoare nici locuitorilor planetei. Generarea de Bitcoin (cunoscută drept „minerit”) necesită cantități uriașe de energie pentru alimentarea calculatoarelor specializate aflate în curs de rezolvare a unor probleme matematice complexe, dar nefolositoare.
Estimările privind energia rispită variază. Unele studii sugerează că producția de Bitcoin folosește mai multă energie decât Argentina, Polonia, Norvegia sau Elveția. Dar și cele mai modeste estimări apreciază că generează mai multe emisii poluante decât Estonia. Iar dacă Bitcoin va deveni mai popular, acestea doar vor crește.
Cum va evolua prețul Bitcoin?
Cât de probabil este ca Bitcoin să piardă într-un an jumătate din valoare?
Ei bine, se poate. După un vârf de A$24.000 în decembrie 2017, a căzut la A$10.000 în februarie 2018. După ce a revenit la A$16.000 în iulie 2019, a scăzut la A$8.000 în martie 2020.
Bitcoin poate fi cel mai bun exemplu de bulă speculativă. Vine după bule faimoase, ca South Sea Bubble, mania lalelelor olandeze, aurul în jur de 1980, boom-ul dotcom din 2000 și cel al caselor din SUA înainte de criza financiară globală din 2008.
Dar bulele precedente aveau ceva în ele. Casele oferă adăpost. Aurul are utilizări industriale și din el se fac bijuterii. The South Sea Company și acțiunile tech măcar promiteau valuri de dividende viitoare. Până și lalelele pot fi admirate pentru frunusețea lor.
Bitcoin nu oferă niciun avantaj dacă nu-l poți revinde unui „prost mai mare”. Este un activ Seinfeld – o speculație bazată pe nimic.
Limitele lui Bitcoin
Susținătorii lui Bitcoin spun adesea că valoarea lui provine din faptul că oferta este limitată. Aceasta se complică deoarece utilizatori dizidenți au creat „furculițe” în trecut, conducând la bitcoins schismatici ca Bitcoin Cash.
Dar chiar dacă acceptăm limita ca bază a valorii, nu e nicio limită în apariția de noi criptomonede. Sunt deja mii, ca Litecoin, Tether sau Dogecoin. În orice caz, doar dacă ceva vine cu ofertă limitată, nu înseamnă neapărat că are și valoare.
Alt argument pentru Bitcoin spune că este o alternativă pentru plăți la moneda tradițională. Prima achiziție cu Bitcoin a fost făcută acum un deceniu: două pizze, plătite cu 10.000 de Bitcoin. (Sper că au fost apreciate de cumpărător, pentru că acum ar face US$500 de milioane.)
În ciuda publicității intense, puțini comercianți acceptă Bitcoin și cu greu găsești pe cineva care să facă plăți cu el. O galerie de artă din Sidney acceptă Bitcoin, dar niciodată n-a plătit cineva cu el, în timp ce un bar care-l acceptă nu a avut de ani buni consumatori care să-l folosească. Chiar și unele conferințe cripto refuză să accepte Bitcoin. Poți cumpăra de la Amazon un tricou ”I accept bitcoin”, dar nu-l poți plăti în această monedă.
Nu e probabil să se schimbe ceva concret. Tesla a spus că va accepta Bitcoin în viitor, dar până acum n-a făcut-o.
Capacitatea Bitcoin de a genera servicii de plată are limite inerente. Rețeaua Bitcoin poate efectua 10 tranzacții pe secundă, în comparație cu 1.000 pe secundă permise de Fast Settlement Service din Australia. Tranzacțiile pot sta cu orele în așteptare. Dacă vreo monedă electronică va deveni un mijloc de plăți semnificativ, probabil că va fi una digitală a unei bănci centrale, care va fi un instrument legal și capabil să efectueze tranzacții în număr foarte mare.
Musk are planuri să colonizeze Marte, așa că va declara acolo Bitcoin ca monedă legală. Dar până atunci, ar fi fost mai bine pentru noi toți dacă l-ar fi ținut departe de bilanțurile contabile ale lui Tesla.
Citește și:
0
1
