Pe 17 decembrie 2014, Washingtonul și Havana surprindeau lumea anunțând o apropiere istorică după o jumătate de secol de dispută. Cinci ani mai târziu, idila s-a transformat în furtună, cu riscul unei noi rupturi, potrivit Le Vif, citat de Rador.
E ca „un cuplu care nu se înțelege”, regretă Odaydis Marante, 34 de ani, în timp ce traversează o piață, pe bună dreptate numită a Suspinelor, lângă ambasada americană, unde cubanezii aveau obiceiul să aștepte răspunsul la cererea lor de viză. Locul este acum pustiu, serviciile consulare fiind închise. Cele două țări „caută tot timpul un pretext sau altul pentru a se certa inutil”, adaugă ea.
Relația a căzut “la un nivel foarte jos”, recunoaște, într-un interviu pentru AFP, Carlos Fernandez de Cossio, director din partea Departamentului de Stat al Statele Unite la Ministerul cubanez al Afacerilor Externe. Dar ea “se mai poate agrava”, avertizează el, acuzând vecinul nord-american, care aplică un embargou datând din 1962, că vrea “să rupă legăturile existente” și “să închidă ambasadele”, redeschise în vara lui 2015.
În opinia lui Carrie Filipetti, oficial al Departementului de Stat american pentru Cuba și Venezuela, "este greu de imaginat ca relația să se amelioreze semnificativ dacă nu cumva guvernul cubanez nu va lua măsuri concrete pentru a autoriza voturile disidenților, pentru a respecta drepturile poporului său și pentru ca el să-şi înceteze activitățile răuvoitoare în regiune”.
"Încălcările drepturilor omului de către regimul castrist vor continua să-l coste scump, iar sancțiunile noastre veghează în acest sens”, a răspuns el în scris pentru AFP. În ultimele luni, asemenea demersuri nu au încetat: interdicție pimpusă navelor americane de a face escală în Cuba, limitarea sumelor de bani trimise de cubanezii din străinătate rudelor de pe insulă, amenzi descurajatoare pentru navele care transportă petrol venezuelean în Cuba…
"Mentalitate de Război Rece"
Par departe vremurile când Barack Obama și Raul Castro apăreau împreună, cu zâmbetul pe buze, în fața presei la Havana. Desigur, schimbarea locatarului la Casa Albă a avut un impact real asupra acestui reviriment. Michael Shifter, președintele organizaţiei americane Interamerican Dialogue, distinge trei motive în spatele politicii agresive a lui Donald Trump: Florida, teritoriu de exil cubanez, curtat în calitate de stat (american) decisiv pentru alegerile din 2020; o „mentalitate de Război Rece” vizând o revanșă după 60 de ani de socialism în Cuba, la care se adaugă sprijinul insulei faţă de Venezuela lui Nicolás Maduro.
Dar şi cubanezii "au partea lor de răspundere deoarece au ratat oportunitatea deschisă de Obama”, conservatorii din guven frânând orice progres rapid, spune el: “Ei și-au înăsprit poziția, s-au închis și mai mult, au devenit mai represivi, deoarece se simțeau amenințați”. Această înăsprire continuă. Marți, cu ocazia Ziua internaționale a Drepturilor Omului, vreo zece jurnaliști independenți și militanți cubanezi au declarat că au fost împiedicați de poliție să-și părăsească domiciliul, fără îndoială pentru a evita orice mobilizare cu ocazia acestei date simbolice.
“Nu numai politica ostilă a lui Trump a dus la un răspuns mai dur, pe plan intern, al guvernului cubanez. De fapt, a început mai dinainte”, estimează și Alina Lopez Hernandez, cercetătore și editorialisă a publicaţiei online “La Joven Cuba”. Dar este adevărat că în Partidul Comunist (singurul legal în Cuba) şi tendințele conservatoare sunt încurajate în mod normal, întărite atunci când guvernul american acționează așa cum o face acum”. A obține “o schimbare realăpe insulă, așa cun dorește Washingtonul, este dificilă în aceste condiții de stare de asediu”.
Cazul Ferrer
Punct de fricțiune în prezent: cazul disidentului José Daniel Ferrer, încarcerat cu începere din 1 octombrie. Conducător al Uniunii Patriotice din Cuba (Unpacu), el este considerat de guvern un simplu „delincvent”, acuzat fiind că a lovit un alt bărbat. Este ”un deținut politic aflat în pericol grav”, afirmă însărcinata americană cu afaceri la Havana, Mara Tekach, care își înmulțește mesajele în apărarea lui pe rețelele de socializare o atitudine calificată drept „amestec în afacerile interne” de cotidianul oficial Granma.
Guvernul, care neagă existența deținuților politici în Cuba, acuză opoziția că este finanțată de Washington. Specialist în domeniu, politologul Esteban Morales se declară „convins că este vorba de o escaladare” cu un obiectiv final: „Trump va dori să rupă relațiile diplomatice”. Chiar dacă deja „relațiile diplomatice sunt aproape o glumă şi nu mai există”.
