Retragerea militarilor americani din anumite zone din Siria deschide calea unei ofensive turcești dorită de președintele Recep Tayyip Erdogan, dar plasează Ankara în fața unei provocări de anvergură, scrie AFP. În plus, nemulțumirea unor apropiați ai lui Trump față de decizia de retragere l-a determinat pe acesta să facă un pas înapoi, amenințând că va „anihila” economia Turciei dacă „depășește limitele”.
"Dacă Turcia va face ceva ce eu consider, în marea și inegalabila mea înțelepciune, că depășește limitele, voi distruge și anihila complet economia Turciei", a scris pe Twitter Donald Trump.
După declarațiile lui Trump care sugerau o retragere aproape generalizată, un înalt responsabil american a intervenit și le-a spus ziariștilor că SUA nu vor retrage decât "un mic număr" de soldați care erau amplasați în Siria la granița turcă.
"Dincolo de asta, poziția noastră militară nu s-a schimbat în nord-est", a subliniat el.
A urmat și avertismentul Pentagonului legat de "consecințele destabilizatoare" ale unei operațiuni turcești.
Turcia vizează de luni de zile pozițiile situate la est de Eufrat de miliția kurdă Unitățile de protecție a poporului (YPG), o grupare esențială în lupta împotriva jihadiștilor din Stat Islamic, mult timp susținută și protejată de Washington, dar inamic declarat pentru Ankara.
După anunțul Casei Albe, duminică seara, că militarii americani vor părăsi zona, niciun obstacol nu se mai află în fața lui Erdogan. Dar ofensiva s-ar putea dovedi riscantă.
Ce vrea Turcia?
YPG au fost vârful de lance în ofensiva unei coaliții internaționale care a permis învingerea militară a SI. Combatanții kurzi au fost susținuți de țările occidentale.
Dar, pentru Ankara, YPG este un grup "terorist", la fel ca și SI, din cauza legăturilor strânse cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care conduce din 1984 o gherilă sângeroasă în Turcia.
Astăzi, Ankara vrea să instaureze o "zonă de securitate" în nordul Siriei. Concret, ar fi vorba de crearea unui tampon de 30 km adâncime și circa 500 km lățime, de la Eufrat la granița irakiană, și care să separe granița turcă de pozițiile YPG.
Luni, purtătorul de cuvânt al lui Erdogan, Ibrahim Kalin, a precizat că această "zonă de securitate" va găzdui și sirienii refugiați în Turcia, circa trei milioane de persoane care au fugit din calea conflictului care le-a devastat țara.
Acest lucru ar permite Turciei să rezolve două lucruri dintr-o lovitură: îndepărtarea "amenințării" YPG și reducerea numărului de sirieni care trăiesc în Turcia, pe fondul accentuării sentimentelor anti-siriene.
Victorie diplomatică pentru Erdogan ?
Anunțul Casei Albe este o victorie pentru Erdogan care "nu a scutit niciun efort pentru a-l convinge pe Trump", subliniază Steven Cook, de la thinktank-ul american Council on Foreign relations.
Unda verde de la Washington a intervenit în urma unei discuții telefonice dintre Trump și Erdogan, care a mizat pe relația personală pentru a obține susținerea omologului său american, în ciuda rezistenței din cadrul administrației de la Washington.
Din punct de vedere al Turciei, "acordând undă verde, Statele Unite au dat impresia că au capitulat în fața cerințelor turcești", a explicat Jana Jabbour, specialist în politica externă a Turciei și profesoară la Sciences Po Paris.
"Acest lucru este în sine o victorie diplomatică pentru Erdogan", a adăugat ea.
Ce dificultăți se conturează?
Din 2016, Turcia a lansat două operațiuni în nordul Siriei, vizând SI și YPG în prima și doar combatanții kurzi în a doua.
Dar spre deosebire de aceste două operațiuni, cea pe care o are în vedere acum Ankara vizează centrul zonelor controlate de kurzi, unde se află luptători înarmați de Washington și cu experiența campaniilor împotriva SI.
În plus, noua operațiune este mult mai importantă din punct de vedere al anvergurii teritoriale.
Acest lucru presupune "costuri economice și nu este sigur în contextul actual de recesiune din Turcia dacă țara dispune de mijloacele" necesare, notează Jabbour, care subliniază și riscul unei opoziții interne din partea unei opinii publice tot mai sceptice în ceea ce privește angajamentul țării lor în haosul sirian".
"În realitate, Ankara ar fi preferat un acord cu Statele Unite pentru crearea unei zone de securitate la graniță, un scenariu care i-ar fi permis să împartă povara cu Washingtonul", arată Jabbour.
Cum vor fi gestionați prizonierii jihadiști?
Este marea întrebare care preocupă țările europene și care au cetățeni care au luptat alături de SI înainte de a fi capturați de forțele kurde.
De mai multe săptămâni, Trump presează aceste țări să-și reprimească cetățenii prizonieri în Siria, mergând până la amenințarea cu eliberarea jihadiștilor europeni.
Autorizând o operațiune turcă împotriva YPG, Trump încearcă de asemenea să arunce această chestiune pe umerii Turciei.
"Turcia va fi acum responsabilă pentru toți combatanții SI din zonă, capturați în ultimii doi ani", după cum a arătat Casa Albă, în comunicatul de duminică seara.
Dar anunțul brusc al lui Trump lasă în suspans chestiunea modalității de transferare a acestor responsabilități.
"Acum, Turcia va trebui să facă față SI, care arată semne de tentative de regrupare", subliniază Cook.
15
47
