Valul eurosceptic de care se temeau unii nu a avut loc la alegerile europene de la sfârşitul lui mai şi forţele pro-UE au rămas larg majoritare. Dar echilibrele politice au fost totuşi date peste cap în Parlamentul European.
Parlamentul, care joacă un rol crucial în adoptarea legilor europene, apare mai fragmentat ca niciodată. La Libre, citat de Rador, prezintă o schiţă a noului raport de forţe:
Sfârşitul bipartidismului
Este una din lecţiile majore ale scrutinului. Creştin-democraţii (PPE) şi social-democraţii (S&D) au rămas cele mai mari două grupuri în Parlamentul European, cu 182, respectiv 154 de eurodeputaţi (din 751), dar ei nu mai sunt în măsură să constituie împreună o majoritate aşa cum era cazul din 1979.
Pierderile suferite de cele două grupuri (cu scorurile slabe în Franţa ale Les Républicains pentru PPE şi ale Partidului Socialist pentru S&D) fac imposibilă reeditarea unei “mari coaliţii” în care s-ar negocia în doi compromisuri privind legislaţiile europene.
Grupul parlamentar al PPE, condus de germanul Manfred Weber provenit din CSU (partidul bavarez aliat al CDU al Angelei Merkel) şi social-democraţii conduşi în Parlament de spaniolul Iratxe Garcia, vor trebui deci să caute să facă alianţe mai largi pentru a adopta reformele la care ţin.
Liberalii şi Verzii revigoraţi
Scăderea PPE şi a social-democraţilor a fost în folosul liberalilor. Construit pe bazele fostului grup ALDE, noul grup centrist a fost rebotezat Renew Europe şi devine al treilea cel mai important în hemiciclu, cu 108 eurodeputaţi.
El va fi condus de fostul prim-ministru român Dacian Cioloş, cunoscut ca apropiat al Franţei. Macroniştii francezi (21 de deputaţi) vor constitui cea mai mare delegaţie naţională în cadrul Renew, înaintea celei a liberal-democraţilor britanici (17).
Dacă au renunţat la preşedinţia grupului pentru capul lor de lista Nathalie Loiseau, ei speră să obţină posturi influente, ca preşedinţia comisiei parlamentare pentru mediu pentru deputatul Pascal Canfin.
Verzii au obţinut şi ei câştiguri importante la sfârşitul lunii mai: ei formează al patrulea grup cu 75 de deputaţi, coprezidat de germana Ska Keller şi de belgianul Philippe Lamberts. Ca şi Renew Europe, ei estimează de acum că au devenit indispensabili pentru constituirea majorităţilor.
Tabăra întărită a euroscepticilor
Ajunşi în frunte la scrutinul european în Italia şi în Franţa, Liga şi Rassemblement Naţional (RN) vor forma baza noului grup de extremă dreapta rebotezat “Identitate şi Democraţie”. Cu 73 de membri, din care 28 de deputaţi ai Ligii, 22 ai RN şi 11 germani din AfD, acest grup va fi al cincilea grup din Parlament.
Liga şi RN nu au reuşit să-i convingă pe polonezii din PiS, la putere la Varşovia, nici pe britanicii din Brexit al lui Nigel Farage, să se alăture rândurilor lor. La fel, cei 13 aleşi unguri ai partidului lui Viktor Orban au rămas în PPE în ciuda apelurilor de a li se alinia.
Dar grupul ID estimează că va fi totuşi în centrul unui “bloc suveranist” de până la 200 de voturi, care ar putea conta pe alianţe punctuale la vot cu deputaţi din alte grupuri apropiate de ideile sale. În special cei ai euroscepticilor de la Conservatori şi reformişti (CRE, 62 de deputaţi), grup la care participa PiS.
Acest “bloc” i-ar include şi pe cei 29 de deputaţi de la Brexit Party, care nu fac deocamdată parte din niciun grup, ca şi pe cei 14 deputaţi ai Mişcării Cinci Stele (M5S), din Italia. O situaţie care îi înlătură de facto de la repartizarea aflată în curs a posturilor influenţe în comisiile parlamentare.
Extrema stânga (GUE/NGL) formează la rândul ei un grup de 41 de eurodeputaţi. Ea a refuzat să se integreze în rândurile aleşilor M5S, “din cauza politicii migratorii a guvernului italian”, la care M5S participă alături de Liga. (traducere Rador)
