Cu vântul la pupă şi cu sprijinul victoriei sale electorale, Pedro Sánchez dorește să profite de moment pentru a obţine o mai mare pondere a Spaniei în Uniunea Europeană. Circumstanțele sunt favorabile. Odată cu plecarea uneia dintre cele mai mari ţări, Marea Britanie, și a altor două, Italia și Polonia, care au guverne în afara mainstream-ului dominant, Spania are şansa de a obţine un rol care i-a lipsit în ultimii ani, scrie La Vanguardia citată de Rador.
Joi, la summitul de la Sibiu, România, Pedro Sánchez a subliniat acest aspect şi a spus că, desigur, ea a trebuit să abandoneze brusc obiectivul, din cauza deteriorării sănătății lui Alfredo Perez Rubalcaba. "Fără nicio îndoială, eu cred că Spania trebuie să joace un astfel de rol și sunt convins că ea va avea unul decisiv din cauza reprezentării în noua Comisia Europeană", a spus Sanchez. Mai concret, pentru distribuirea funcțiilor, președintele guvernului spaniol joacă două cărți: cea a lui Franz Timmermans, aspirant la preşedinţia CE, și a lui Josep Borrell, pentru a obține o vicepreședinție a executivului comunitar și o mai mare responsabilitate. Multe vor depinde de rezultatele alegerilor din 26 mai, pentru care, la nivel european, sondajele dau victoria popularilor, chiar și cu socialiștii destul de aproape. Printre socialiști, Spania poate deveni prima sau a doua țară cu cele mai multe locuri, ceea ce i-ar spori puterea în negociere și, împreună cu aceasta, opțiunile lui Borrell de a obține o poziție cu o pondere mai mare în CE. Dar nu doar voturile, ci și comportamentul executivului spaniol s-au schimbat, cu o atitudine mult mai activă. În ultimii ani, el a rămas întotdeauna în fundal, discret. În următorii ani, va trebui să se schimbe, dacă doreşte un rol mai important, și pare evident că asta vrea guvernul spaniol.
S-a văzut acest lucru şi la summitul de joi, când Sanchez a prezentat cele trei priorități principale, care au fost reflectate într-un document separat și un altul comun cu alte 7 țări. Cele trei priorităţi sunt: creșterea economică, sprijin pentru ocuparea forței de muncă și combaterea schimbărilor climatice. Aceste obiective sunt detaliate într-un document al guvernului spaniol în care sunt prezentate pozițiile pe care Madridul le-a apărat în ultimele luni, inclusiv asigurarea de șomaj la nivel european, rata digitală și suprimarea dreptului de veto pe teme fiscale. De asemenea, nu lipseşte din acest document revendicarea unui buget al zonei euro care continuă să rămână blocat în zona euro.
Pe de altă parte, un al doilea document, semnat de Spania, Franța, Belgia, Danemarca, Olanda, Portugalia, Suedia și Luxemburg, solicită o strategie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la zero până în 2050, cel târziu.
Summitul de la Sibiu a dat startul cursei pentru reînnoirea principalelor poziții ale Uniunii Europene. Un pachet de poziții din prima linie, cum ar fi președinții Comisiei Europene, Consiliului și Parlamentului, dar şi al BCE și funcţia de Înalt Reprezentant, pachet care va începe să fie discutat la un summit extraordinar pe 28 mai, adică la doar două zile după alegerile europene. Actualul președinte al Consiliului European, Donald Tusk, nu dorește ca procesul să se eternizeze. "Ar fi mai bine dacă reușim să ajungem la un consens cu privire la toate aceste decizii, dar trebuie să fim realiști. Nu mă voi opri când vine vorba de votarea acestor decizii dacă ajungerea la un consens va fi complicată. Avem nevoie de instituții eficiente și deci de decizii ", a avertizat Tusk. Mai concret, preşedintele Consiliului va forţa lucrurile pentru a încerca să obţină un acord pentru pachetul numirilor la summitul din iunie.
În afara numirilor, unul dintre obiectivele acestui summit a fost şi acela de a găsi o nouă poveste pentru Uniunea Europeană, care să îi permită să contracareze cu garanţii creșterea populistă. Liderii europeni au încercat să facă acest lucru la un summit cu o mare încărcătură simbolică. Simbolică prin dată - 9 mai, ziua Europei; prin locul ales, Sibiu, într-o Românie care în urmă cu 30 de ani era sub o perdea de oţel și care abia în urmă cu un deceniu a intrat în Uniunea Europeană; și prin numărul de participanți, 27, cu Regatul Unit deja exclus din proiecţia viitorului. Rezultatul a constat mai mult în intenții bune decât în rezultate palpabile, cu o declarație de la Sibiu care adună principii generale. Scopuri bune care vor avea o traducere mai complexă atunci când vor trebui incluse în agenda strategică pentru următorii 5 ani, până în 2024, agendă care a fost prezentată joi și care va fi aprobată în iunie.
Nimeni nu voia o confruntare în apropierea alegerilor. Alegeri pe care președintele francez, Emmanuel Macron, le-a prezentat ca fiind o alternativă între cei care sunt în favoarea continuării construirii Europei și cei care doresc să o distrugă din interior.
