Theresa May a mers marți la Berlin apoi la Paris, în ajunul unui summit european crucial în care va pleda pentru amânarea Brexit, pe lângă liderii europeni, pentru a evita o ieșire brutală din Uniunea Europeană pe 12 aprilie, potrivit Le Soir, citat de Rador.
Ironia situației, guvernul britanic a fost constrâns să anunțe luni seară că va organiza alegeri europene pe 23 mai, la aproape trei ani după referendumul din 2016 care a decis ieșirea Regatului Unit din UE.
Inițial programat pe 29 martie, divorțul a fost deja amânat pentru vineri, 12 aprilie. Dar pentru că nu a putut obține adoptarea acordului de divorț pe care l-a negociat cu Brxellesul de către deputații britanici, Theresa May vrea să ceară o a doua amânare a Brexit până pe 30 iunie.
Cererea sa, examinată miercuri la un summit extraordinar, va trebui să obțină aprobarea unanimă a celorlalte 27 de țări din UE. De aceea, lidera conservatoare pleacă să caute sprjin, întâlnindu-se cu Angela Merkel la Berlin, apoi cu președintele Emmanuel Macron la Paris.
Dacă pentru Steffen Seibert, purtător de cuvânt al lui Merkel, “există motive serioase să se stea de vorba când Regatul Unit și UE 27 se află într-o situație dificilă, fierbinte”, președinția franceză a considerat “puțin cam prematură” cererea de amânare, explicând că așteaptă un “plan credibil” al Londrei care s-o justifice.
Liderii europeni au refuzat deja în martie să acorde britanicilor un răgaz până pe 30 iunie, din cauza tinerii alegerilor europene între 23 și 26 mai. Deși Regatul Unit se pregătește acum pentru scrutinul european, speră în contnuare să părăsească UE cu un acord înainte de 22 mai “pentru a nu trebui să participe” la aceste alegeri, care ar fi în acest caz anulate, a dat asigurări un purtător de cuvânt al guvernului.
În ce-l privește, președintele Consiliului European, Donald Tusk, s-ar pregăti, potrivit unui înalt oficial european, să sugereze o amânare “flexibilă” de maxim un an. Obiectivul: termenul ar putea fi scurtat în caz de aprobare de către deputații britanici a Tratatului de retragere din UE.
Dar această amânare “flexibilă” nu a fost pentru moment însoțită de condiții în situația în care cei 27, temându-se de daune colaterale, au repetat că ei vor cere angajamente ferme Theresei May pentru a accepta o amânare de lungă durată.
Totuși, amenințarea cu un divorț brutal pare să prevaleze asupra acestor temeri. “Nimeni nu se opune cu adevărat ‘flextensiei’ lui Tusk”, asigură un diplomat care a asistat la o reuniune între reprezentanții celor 27 vineri, la Bruxelles.
“Suntem deschiși să prelungim termenul”, a declarat luni prim-ministrul irlandez, Leo Varadkar, a cărui țară va fi una din cele care vor avea cel mai mult de suferit în caz de ‘no deal”. Duminică, el a apreciat că țările care ar utiliza veto-ul “nu vor fi iertate, date fiind gravele consecințe ale unei ieșiri britanice fără acord.
Deși a respins de trei ori acordul de ieșire al lui May, Parlamentul britanic a votat și el împotriva unui “no deal”. Pentru a evita acest scenariu, Camera Lorzilor, camera superioară a Parlamentului, a aprobat luni o propunere de lege a deputaților care vizează să o oblige legal pe șefa guvernului să amâne Brexit dacă parlamentarii nu reușesc să-și depășească divergențele și să se pună de acord asupra modalităților.
În fața unui Parlament divizat, May a promis să demisioneze dacă acordul ei va fi aprobat, sperând să-i ralieze pe deputații din partidul său care doresc s-o vadă plecată. Fără rezultat. De câteva zile, ea caută să găsească o soluție împreună cu opoziția laburistă.
Dar discuțiile par începute prost. “Problema este că guvernul nu a schimbat liniile roșii inițiale”, a declarat luni Jeremy Corbyn, șeful laburiștilor.
