Franța și Germania denunță disprețul Poloniei față solicitările de respectare a statului de drept și cer continuarea procedurilor de sancționare

Marţi, 16 octombrie 2018, 16:42 Actualitate | Internaţional

Franța și Germania au denunțat marți disprețul Poloniei față de apelurile partenerilor europeni de a respecta statul de drept și au cerut Comisiei Europene să continue procedurile de sancțiuni demarate, scrie AFP.

"Suntem preocupați de decizia luată săptămâna trecută de președintele polonez de a numi noi judecători la Curtea Supremă, prin înlocuirea celor vizați de noul regim de pensionare", a avertizat ministrul francez al Afacerilor Externe Nathalie Loiseau, într-o declarație comună făcută în numele Franței și Germaniei, în cadrul unei reuniuni la Luxemburg.

"În ciuda apelurilor noastre, Polonia nu a așteptat deciziile Curții de Justiție a UE și a trecut la acțiuni care vor vor fi dificil de modificat ulterior", a acuzat ea.

Această decizie constituie o "gravă amenințare pentru independența Justiției în Polonia, ceea ce are consecințe asupra cooperării în materie de justiție și afaceri interne fondată pe principiul încrederii reciproce", a continuat aceasta.

Franța și Germania au cerut o nouă audiere a Poloniei în cadrul următorului consiliu de miniștri ai UE și continuarea procedurii de sancționare prevăzută în articolul 7 al Tratatului UE, a anunțat ministrul francez.

"Ca și în trecut, Germania și Franța vorbesc cu o singură voce. Cu câteva luni înainte de alegerile europene, este responsabilitatea noastră să reafirmăm că respectarea valorilor fundamentale, inclusiv a statului de drept, se află în centrul proiectului european", a încheiat aceasta.

Comisia Europeană a deschis două proceduri de infringement împotriva reformelor judiciare ale guvernului polonez. De asemenea, a lansat în decembrie 2017 o procedură mai dură și cu caracter excepțional, activarea articolului 7 din Tratatul UE.

Acest mecanism, prevăzut în cazul riscului unei "încălcări grave" a statului de drept de către o țară, nu mai fusese declanșată vreodată în UE. Ulterior, a fost activat și împotriva Ungariei, în 12 septembrie, de această dată de Parlamentul European.

Ungaria și Polonia nu sunt vizate în prezent decât de faza preliminară a articolului 7, fără alte consecințe în afara necesității de a se justifica  în fața celorlalte țări din UE.

Dar această procedură poate conduce teoretic, într-o fază secundă, la retragerea drepturilor de vot ale unei țări în cadrul Consiliului Uniunii, instanța care regrupează statele membre.