Lecţia Ungariei dată Europei. Viktor Orbán a câştigat cel de-al treilea mandat consecutiv de patru ani ca premier al Ungariei, iar marii perdanţi sunt toţi ceilalţi. Votul este mai ales un afront adus Europei, pe care Bruxelles-ul pare însă înclinat să-l ignore, scrie The Wall Street Journal.
Liderii autoritari de la periferia putredă pun în pericol valorile Europei. Într-o epocă în care autocrația și corupția au pornit în marș, UE proclamă cu mândrie că ea apără democrația și statul de drept. Dar, în vreme ce mai toți cei 28 de membri ai blocului se pot lăuda cu același lucru fără a roși, un putregai antidemocratic s-a instalat la periferia lui. Dacă nu va fi tratată, putreziciunea se va întinde către centru - și ar putea în cele din urmă să distrugă pretenția UE de a fi o comunitate a valorilor. Cel mai evident pericol vine din Ungaria, potrivit The Financial Times.
Mandatul puternic al lui Orbán. Faptul că UE a fost prezentat (la fel şi ONU) drept un component al “planului Soros”, ca un duşman mai vechi, constituie o gravă lovitură la adresa unităţii şi încrederii UE. În cazul în care Orbán va continua această demonizare, îşi fură el însuşi spaţiul politic pe care şi l-a creat prin atitudinea dură faţă de criza refugiaţilor. Pentru alte ţări, ca Polonia, Ungaria constituie un far după care să se orienteze. De fapt Orbán nu este un adversar al UE. El ştie să aprecieze oportunităţile economice ale UE nu doar pentru plăţile de transfer, ci şi pentru pieţele de desfacere. Dacă vine vorba de o politică externă comună, cum a fost cazul expulzării diplomaţilor ruşi, Ungaria este de acord, scrie Frankfurter Algemeine Zeitung, citeaza Rador.
Euroscepticismul e sănătos tun în Ungaria. Ascensiunea sentimentelor naționaliste poate amplifica tensiunile sociale din Ungaria, mai cu seamă în cazul unor minorități precum romii, care constituie aproximativ 3% din populația țării. Iar fricțiunile cu țările vecine în care se află minorități ungurești, cum sunt Slovacia și România, ar putea lua amploare, potrivit Stratfor.
Călătoria Europei de Est de la totalitarism la democraţia socială s-a împotmolit. UE nu pare a şti sigur cum să răspundă la tranziţia ezitantă spre democraţie a membrilor săi mai noi. UE pare a nu şti cum să răspundă tranziţiei ezitante la democraţie a noilor săi membri. Ea a reacţionat - de fapt, a supra-reacţionat - la evoluţiile din Polonia, ameninţând să declare Varşovia ruptă de valorile UE. Însă a rămas derutant de tăcută în faţa unui Orban care a subminat tranziţia democratică a Ungariei. Dacă valorile UE sunt criteriul de referinţă, Ungaria este aproape un stat eşuat. Bruxelles-ul trebuie să aibă o viziune mult mai clară asupra ceea ce este o etapă politică trecătoare şi ceea ce este o ameninţare la stabilitatea fundamentală a unei ţări, scrie Irish Times.
”Merkel ar trebi să se rupă de Orban”. Ar trebui să ne întrebăm de ce Angela Merkel este de acord ca Fidesz împreună cu CDU/CSU să facă parte din clubul Partidului Popular European (EPP) în Parlamentul European. Orban își bazează totuși propaganda pe atacarea continuă a guvernului german. Mama mea provine dintr-o familie de evrei germani și nu înțeleg de ce creștinii din Germania se simt confortabil în același club cu Fidesz, care duce o campanie deschis antisemită îndreptată împotriva lui George Soros... Deoarece cluburi precum EPP au fost create pentru a controla europarlamentul și întreg procesul legislativ în UE. Nimeni nu vrea să piardă acest control. Lunile ce vin sunt însă un moment ideal pentru a revizui participarea Fidesz în EPP. Înaintea alegerilor pentru europarlament peste un an, Emmanuel Macron vrea să înființeze o nouă forță politică. Va fi oricum o confuzie, spune Mark Leonard, fondatorul institutului European Council on Foreign Relations, intr-un interviu acordat Rzeczpospolita, citata de Rador.
Triumful lui Orban, Europa şi românii. La Berlin şi Bruxelles e jale. Nu atât din cauza recursului la arme chimice în Siria, într-un nou asasinat în masă, cât a victoriei repurtate de Viktor Orban în alegerile maghiare. Ce înseamnă ea pentru democraţie? A analiza aceste chestiuni adecvat înseamnă, înainte de orice, a ne feri de prejudecăţi, abordări nediferenţiate şi unilateralism. Nu orice om de dreapta e fascist şi nu orice critică europeană la adresa naţionalismului maghiar e ipso facto în regulă. Ca mulţi politicieni români, inclusiv penali, Viktor Orban se dă, fără să fie, uşă de biserică. Premierul maghiar pretinde c-ar apăra creştinătatea, ţara sa şi Europa în faţa unei invazii străine mental, politic, religios şi cultural de naţiunea sa şi de europeni. Această pretenţie e problematică, potrivitDeutsche Welle.
