Presedintele francez Emmanuel Macron va prezenta, miercuri, proiectul sau de lege pentru imigratie.Textul controversat este atacat de ambele parti: conservatorii il considera prea soft, in timp ce stanga, in schimb, il critica si il defineste prea represiv. Dezbaterea in Parlament se anunta furtunoasa.

HotNews.roFoto: Hotnews

Potrivit presei franceze, cu proiectul sau de lege, seful statului ar vrea sa duca la bun sfarsit o lovitura politica in vederea alegerilor din 2022, iluzionand formatiunile de dreapta ca pot avea in acelasi timp liberalism economic si legi clare asupra imigratiei, potrivit Il Giornale, citat de Rador.

"Le Figaro" sustine ca aceasta teorie este inselatoare, iar proiectul de lege are multe puncte "in favoarea" migrantilor.

De exemplu, in textul publicat pe internet de guvern este prevazuta o crestere a duratei permiselor de sedere eliberate beneficiarilor de protectie subventionata, adica pentru acele persoane care risca sa fie in pericol in tarile lor de origine. Totodata, membrii unei familii de refugiati insotiti de un minor vor avea posibilitatea de a obtine usor un permis de sedere cu o durata de 10 ani. Este prevazuta si crearea unui pasaport sanitar pentru toti strainii, care va putea fi utilizat in spitale.

Totodata, este prevazuta si extinderea beneficiului de reintregire a familiei nu numai pentru ascendentii directi de prim grad, dar si pentru frati si surori. Apoi, va fi posibil sa se ia in considerare cererea de azil prezentata de un strain insotit de copii minori. Proiectul prevede, totodata, introducerea unei norme care sa stabileasca faptul ca toti solicitantii de azil trebuie sa fie informati sa poata solicita un permis de sedere pe o alta baza in timpul evaluarii cererii lor.

Macron foloseste, deci, un fel de trompe-l'oeil: pe de o parte spune ca repatrierile migrantilor economici vor fi mai rapide, pe de alta parte promite sa garanteze azil mai rapid, dupa ce anul trecut Franta a inregistrat un record de 100 de mii de cereri de azil.

In ceea ce privesc dispozitiile definite mai "represive" de catre stanga franceza gasim: reducerea timpului necesar pentru elaborarea cererilor de azil; posibilitatea de a refuza sau de a revoca statutul de refugiat in caz de condamnare pentru infractiuni grave (terorism) in alte tari ale UE; cresterea de la 16 la 24 de ore a duratei retinerii administrative in timpul verificarii dreptului de sedere; posibilitatea de a recurge la arestul domiciliar in timpul perioadei de plecare voluntara; cresterea duratei maxime a detentiei administrative, de la 45 la 90 de zile si consolidarea dispozitiilor referitoare la recunoasterea frauduloasa a paternitatii. Potrivit unui inalt functionar francez, care a vrut sa acorde declaratii cotidianului francez pastrandu-si anonimatul, "aceste masuri nu ar avea niciun efect direct nici asupra fluxurilor de intrare, nici asupra celor de iesire".

Proiectul de lege ascunde adevarata problema a acestor ani, adica numarul mare de permise de sedere acordate. Intre 2000 si 2016, au fost peste 3,2 milioane de permise de sedere acordate strainilor proveniti din tari din afara Uniunii Europene (o medie de 200 de mii pe an). In 2017 s-a batut orice record cu un total de 262 mii de titluri de resedinta. Totodata, marea majoritate a obligatiilor de repatriat nu se realizeaza, iar toate acestea se intampla in Franta, care este inca afectata de atacurile teroriste din ultimii ani. "Le Figaro" scrie: "In 2017 au fost numai 13 mii de straini repatriati, o cifra care trebuie confruntata cu cei 70 de mii de solicitanti de azil, in acelasi an, care nu au reusit sa obtina documentul".