Polonia şi Ungaria sunt obligate să își revizuiască planurile privind Europa. Cele două ţări încearcă să contracareze pactul dintre Emmanuel Macron și Angela Merkel şi se simt amenințate de proiectul președintelui francez și al cancelarului german pentru a reînnoi și a consolida Uniunea, scrie publicatia economica italiana Il Sole 24 Ore, citata de Rador. Întreaga chestiune este de natură politică, chiar dacă motivele economiei și aspectele economice ale propunerii lui Macron ar putea schimba echilibrele zonei.

Iar negocierile privind bugetul UE începând cu anul 2021 ar putea avea un impact deloc indiferent asupra țărilor din Europa de Est, care îşi continuă expansiunea rapidă şi datorită fondurilor UE pe care le primesc.

''Europa are nevoie de un plan nou. Și trebuie să începem de la o alianță între națiuni autonome și independente'' a declarat, ieri, premierul maghiar, Viktor Orban, la finalul reuniunii Grupului de la Visegrad, care reunește Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia, de multe ori în opoziție cu Bruxellesul. „O Europă puternică și integrată trebuie să se bazeze pe statele naționale suverane și nu pe o federație din ce în ce mai centralizată așa cum ar dori unele guverne occidentale“, a subliniat primul-ministru Poloniei, Mateusz Morawiecki, care este considerat unul dintre cei mai moderaţi exponenţi ai dreptei ultra-conservatoare naționaliste care guvernează la Varșovia.

Ţările din fostul bloc sovietic riscă să devină şi mai marginalizate și să-şi piardă vocea la Bruxelles, se tem să nu fie absorbite de acel „model de democrații liberale, multiculturale și multi-religioase“, pe care îl denigrează şi împotriva căruia luptă de ani de zile. Ele insistă asupra unei ''Europe a națiunilor suverane, o Europă a patriei", dar se confruntă, pentru prima oară pentru o lungă perioadă de timp, cu o inițiativă care are drept scop consolidarea integrării în Uniune, pornind de euro și de la un nucleu central care astăzi nu le include.

În ceea ce priveşte problema migranţilor, a respectării regulilor democrației, a împărțirii fondurilor UE, ele au exploatat vetourile încrucişate, recursurile, în special indeciziile și lentoarea procesului decizional al UE. Şi i-au sfidat pe partenerii europeni știind bine că ar putea să scape uşor cu un avertisment, cu o amenințare de sancțiuni și chiar cu mai puțin. Cu toate acestea entuziasmul lui Macron pare să fi dat putere chiar Comisiei UE, lucru nemaiîntâlnit până acum, Comisie care a deschis o procedură de infracţiune împotriva Poloniei pentru încălcarea statului de drept: reforma sistemului judiciar dorit de dreapta poloneză amenință de fapt independența sistemului judiciar supunându-i şi pe judecători controalelor guvernului. Actul Comisiei va rămân foarte probabil unul simbolic, dar combinat cu avertizările făcute Ungariei şi, cu câteva zile în urmă și României - mereu și mai presus de toate pentru necesitatea de a proteja independența sistemului judiciar - marchează un punct de cotitură în relațiile din cadrul Uniunii.

Cu toate acestea, ce mai importantă ciocnire dintre UE şi ţările din est continuă să fie însă cea privind gestionarea fluxurilor migratoare. În documentul semnat ieri, cei patru de la Visegrad se concentrează pe „consolidarea frontierelor și pe siguranţa comună pentru a preveni impunerea cotelor obligatorii de redistribuire a migranților, cote care sunt ineficiente și care au divizat deja Europa.“ Mai direct, premierul slovac, Robert Fico a respins orice critică: „Noi nu putem fi atacați pentru că avem puncte de vedere diferite privind cotele de migranți. Nu suntem oile negre ale Europei'' a declarat Fico explicând în continuare că noi, cei din Grupul de la Vișegrad ''nu dorim să vedem în țările noastre, care au rădăcini creștine, crearea comunităților musulmane".

Cu toate acestea, Macron a fost tranşant: ''Europa are misiunea istorică de a apăra libertatea și democrația, amenințate de demagogie și de extremisme'', a explicat în mai multe rânduri președintele francez care a subliniat că „Europa nu este un supermarket, ci un destin comun ". ''Europa are nevoie de o strategie pentru următorii zece ani, însă în 27 nu vom fi în măsură să realizăm un astfel de obiectiv ambițios. Trebuie să schimbăm metoda și să nu mai așteptăm până când vom fi cu toţii pregătiţi. Cei care nu sunt, nu-i pot opri pe ceilalţi".

Țările din Europa Centrală și de Est trec printr-o fază economică mai mult decât pozitivă, cu PIB-ul în creștere puternică și cu un șomaj care atinge la cote minime. Fricţiunile cu țările occidentale și cu Bruxelles-ul nu ajută climatului general de afaceri și de investiții. Pentru unele țări este vorba de a alege între Occident și revenirea sub influența Rusiei.