Tribunalul Penal din Cairo a confirmat marti pedeapsa capitala pronuntata in urma cu o luna impotriva fostului presedinte islamist Mohamed Morsi, pentru planuirea unei evadari in masa dintr-o inchisoare si a unor atacuri, impreuna cu organizatiile Hamas si Hezbollah, impotriva ordinii de stat in timpul revoltei din 2011 care a pus capat regimului lui Hosni Mubarak, transmite AFP.
Pedeapsa cu moartea a fost confirmata dupa ce instantei i-a parvenit avizul, neconstrangator, al Marelui Muftiu, principala autoritate islamica a tarii, citeaza Agerpres.
Potrivit agentiei Reuters, Morsi, imbracat intr-o uniforma albastra de inchisoare, a fost calm si a zambit usor atunci cand judecatorul a citit verdictul, in incinta Academiei de politiei din Cairo.
Putin mai devreme, acelasi tribunal l-a condamnat pe Morsi, primul presedinte ales democratic in Egipt, demis in 2013 de armata, la inchisoare pe viata pentru "spionaj" in favoarea miscarii palestiniene Hamas, organizatiei libaneze Hezbollah si Iranului. La 21 martie, intr-un prim proces, impotriva lui Mohamed Morsi a fost dictata o pedeapsa de 20 de ani de inchisoare pentru incitare la violenta impotriva manifestantilor in 2012, in scurtul sau mandat de un an.
Toate cele trei verdicte, din cele cinci intentate fostului presedinte, au fost pronuntate in prima instanta si impotriva lor se poate face recurs.
In procesul pentru spionaj, tribunalul a confirmat pedepsele cu moartea dictate la 16 mai impotriva a 16 persoane, printre care doi lideri ai Fratiei Musulmane, Khairat al-Chater, un om de afaceri extrem de bogat, si Mohamed al-Beltagui.
Alte 16 persoane, printre care ghidul suprem al Fratilor Musulmani, Mohamed Badie, si fostul presedintele al parlamentului, Saad al-Katatni, au primit si ei condamnari la inchisoare pe viata, care in Egipt este insa plafonata la 25 de ani de detentie. Doi alti inculpati au fost condamnati la cate 7 ani de inchisoare.
Fostul presedinte al Egiptului si cei 34 de co-inculpati au fost gasiti vinovati de furnizarea de "rapoarte de securitate" catre Iran si de spionaj in favoarea Hamas si a Hezbollah, "in vederea unor atacuri teroriste in tara pentru instalarea haosului si rasturnarea ordinii de stat".
Inculparile au survenit dupa ce armata, condusa atunci de Abdel-Fattah al-Sissi, ales intre timp presedinte, l-a demis pe Morsi la mijlocul lui 2013, in cursul unor proteste de masa.
Morsi - ales presedinte in mod democratic in 2012 - si alti lideri ai Fratiei s-au numarat printre miile de detinuti care au fost eliberati in circumstante controversate in timpul haosului creat de revolta din 2011.
Fratia Musulmana a calificat aceste procese drept farse politice, iar Amnesty International le-a descris ca "grosolan de nedrepte".
Fratia Musulmana, care a castigat alegerile parlamentare si prezidentiale dupa caderea lui Mubarak, a fost supusa unor puternice represalii dupa alungarea lui Morsi. Sute de demonstranti, in majoritate islamisti, au fost ucisi in confruntari cu fortele de securitate sau in timpul protestelor. Potrivit Human Rights Watch, peste 40.000 de persoane, mai ales islamisti, au fost incarcerate. Sute au fost condamnate la moarte in cadrul unor procese de masa in regim de urgenta, calificate de ONU ca 'fara precedent in istoria recenta' a lumii.
Represiunea s-a extins la miscarile laice si de stanga, varfuri de lance ale revoltei din 2011 care l-a alungat pe Mubarak de la putere, si zeci de militanti au fost condamnati la inchisoare pentru incalcarea unei legi controversate de limitare a dreptului de a manifesta.
10
1
