Confirmând așteptările economiștilor, cei 9 membri ai Consiliului de Administrație al BNR au decis joi să mențină rata dobânzii de politică monetară la 7% pe an. Guvernatorul a spus că la nivelul conducerii BNR s-a discutat un calendar potenţial de reducere a ratei dobânzii de politică monetară, dar este nevoie de două luni care să confirme că inflaţia vine „categoric” în jos
Probabil că prima tăiere de dobândă va avea loc la ședința din mai a BNR, dacă nu intervine ceva până atunci.
Înainte de a anunța decizia de politică monetară, cei 9 corifei din BNR discută cu membrii Comitetului de Politică Monetară (CPM) și cu alți câțiva directori pe marginea unor analize economice pregătite dinadins.
Pentru a fi cât mai bine informați, Dorina Antohi, cea care conduce Direcția de Politică Monetară, le prezintă mai multe documente celor 9 membri ai CA al BNR, documente în care era descris în cifre mersul economiei din punct de vedere macro și micro-economic.
Cel mai important document este însă cel în care li se prezintă membrilor CA cele două sau trei scenarii privind posibile decizii, fiecare fiind însoțit de o prezentare a avantajelor și a dezavantajelor. Așa încât miercuri după prânz, când decizia de politică monetară va fi anunțată, fiecare din cei 9 membri ai CA al BNR să analizeze toate datele cu maximă atenție.
Dobânzile vor mai scădea, dar într-un ritm destul de lent
„Dobânzile vor mai scădea, dar într-un ritm destul de lent”, explică economistul-șef al ING, Valentin Tătaru, într-o discuție cu HotNews.ro. România depinde din acest punct de vedere de ceea ce se întâmplă pe plan intern, dar și pe plan global și regional. „Factorii „domestici”, interni, ar permite o ușoară reducere a dobânzilor, chiar dacă dar nu foarte mult. BNR-ul e acum la 7% cu dobânda cheie. Noi credem că în mai vor începe să reducă dobânda cu 25 de puncte de bază. Până la finalul anului, aveam și încă avem o prognoză oficială de 100 de puncte de bază reducere, însă începem să vedem riscuri care indică posibilitatea unei reduceri de mai mică intensitate. Vedem că inflația scade mai lent decât anticipasem”, explică economistul.
În plan regional, ochii stau pe ce se întâmplă în Polonia. „La polonezi, dobânda-cheie e de 5,75%. La noi e 7%, însă doar teoretic. Practic, mai avem facilitatea de depozit a băncii centrale (N.Red.- facilitatea de depozit permite plasarea unui depozit cu scadenţa de o zi la banca centrală, la o rată de dobândă predeterminată) cu un punct mai jos și atunci dobânda „efectivă” este de fapt 6%. Dacă din acest 6% scazi 25 de puncte de bază ajungi la 5,75% și nu cred că e rezonabil să ne ducem cu dobânda-cheie sub cea a Poloniei, crede economistul șef al ING Bank.
Dacă Polonia nu mai face nimic restul anului, va fi greu de crezut că vom reduce noi mai mult de 25 de puncte de bază, mai spune el. Pe scurt, constrângerea internă e dată de inflație iar cea regională și globală de ce vor face celelalte bănci centrale.
„Global vorbind, ne uităm la ce fac băncile centrale ale SUA și a UE- FED și BCE. Încep și acolo ciclurile de tăiere- în mai FED-ul iar în iunie BCE, dar și în aceste cazuri aceste cicluri au fost „împinse” cu câte o lună mai târziu. Dar tendința pe care o vedem asta este: de scădere a dobânzilor, chiar dacă în pași mai mici”, mai spune Valentin Tătaru.
Ce e cu dobânda-cheie? Cum funcționează pentru economie?
Indicii de referință bazați pe rata dobânzii – cunoscuți și sub denumirile „rate ale dobânzilor de referință”, „rate de referință” sau „dobânzi de referință” – sunt rate ale dobânzilor actualizate periodic și accesibile publicului. Acestea reprezintă o bază utilă pentru toate tipurile de contracte financiare, precum credite ipotecare, descoperiri de cont și alte tranzacții financiare mai complexe, arată BCE.
Ratele de referință reflectă costul împrumuturilor pe diferite piețe. De exemplu, acestea ar putea reflecta costurile suportate de bănci pentru împrumuturile pe care le contractează unele de la altele sau pentru obținerea de fonduri din alte surse, precum fonduri de pensii, societăți de asigurare și fonduri de piață monetară.
Prin urmare, ratele au un rol esențial în sistemul financiar și în cel bancar, precum și în economie în ansamblu. Dar ce anume le face atât de importante?
De ce sunt importante ratele dobânzilor de referință?
Ratele dobânzilor de referință sunt utilizate pe larg de persoane fizice și organizații la nivelul întregului sistem economic.
De exemplu, băncile le utilizează atunci când acordă împrumuturi clienților persoane fizice sau companii.
O bancă ar putea accepta să împrumute bani unei companii la o rată a dobânzii convenită, stabilită la o anumită rată a dobânzii de referință plus 2%, ceea ce înseamnă că respectiva companie ar plăti o dobândă cu 2% superioară ratei de referință actuale.
Așadar, costul împrumutului crește dacă rata dobânzii de referință se majorează și scade dacă rata dobânzii de referință se reduce. În acest caz, rata dobânzii de referință poate constitui o referință fiabilă, independentă și relativ simplă pentru toate părțile implicate.
Companiile, băncile și alte organizații pot utiliza, de asemenea, ratele dobânzilor de referință pentru a evalua poziții bilanțiere; cu alte cuvinte, aceste rate permit unui contabil să calculeze mai ușor care este, în ultimă instanță, valoarea companiilor (mai exact, a activelor financiare pe care acestea le dețin).
Alte utilizări ale ratelor dobânzilor de referință includ calcularea penalităților pentru descoperirile de cont aferente conturilor de numerar, calcularea dobânzilor pentru unele depozite ale persoanelor fizice și acordul privind dobânzile la credite ipotecare și împrumuturi pe segmentul de retail.
5
10
