Când vine vorba de a aduce pe lume un copil, decizia are cel puțin două laturi: una economică și alta religioasă. În România, anumite confesiuni religioase cunosc rate de fertilitate semnificativ mai mari decât ale altora.
Există norme religioase care sunt legate în mod direct de comportamentul fertil, cum ar fi cele cu privire la avort, la mijloacele contraceptive sau relațiile sexuale extramaritale, spun cercetătorii în domeniu. Aceste norme au impact direct asupra ratelor de fertilitate.
Potrivit datelor de la cel mai recent Recensământ, cea mai mare rată de fertilitate o deține confesiunea penticostală. Confesiunea ortodoxă, pe de altă parte, prezintă un un nivel scăzut de fertilitate, aflându-se în a doua jumătate a clasamentului.
Decizia de a face copii ține însă și de nivelul economic, după cum scriam mai sus. Multe dintre femei preferă să amâne acest moment până în momentul în care consideră că au confortul financiar necesar pentru a-i oferi copilului un mediu agreabil de dezvoltare.
Lipsesc informaţii care să arate măsura în care credincioşii diferitelor confesiuni aplică în practică aceste doctrine
Potrivit unui articol al reputatului demograf Vladimir Trebici, „abrogarea decretului nr. 770/1966 în decembrie 1989 s-a produs pentru a da satisfacţie femeilor pentru umilinţele suferite în anii 1966–1989, pentru încălcarea brutală a drepturilor fundamentale formulate în documente internaţionale.
Totuşi, o serie de oameni de ştiinţă din România au ridicat obiecţii împotriva caracterului prea liberal al legislaţiei avorturilor.
„Biserica ortodoxă română a adoptat o atitudine de condamnare a avortului, într-o declaraţie făcută în legătură cu “Anul Internaţional al Familiei”. Biserica romano-catolică din România este consecventă principiilor formulate de Sfântul Scaun. Lipsesc informaţii care să arate măsura în care credincioşii diferitelor confesiuni aplică în practică aceste doctrine. Recensământul populaţiei din 1992 a înregistrat fertilitatea după naţionalitate şi religie. Un nivel mai ridicat al fertilităţii se constată la romi , turci, ucraineni, ca şi la aderenţii unor confesiuni neοprotestante (penticostali, baptişti, adventişti), mai scria Trebici”
Fertilitatea este influenţată de religie, ceea ce face obligatorie cunoaşterea doctrinei fiecărei religii
Același Vladimir Trebici considera că fertilitatea este influenţată de religie, ceea ce face obligatorie cunoaşterea
doctrinei fiecărei religii („mărturisirea de credinţă” sau „confesiunea”). Mai corect, trebuie cunoscută doctrina în raport cu: familia, constituirea ei (căsătoria), disoluţia ei (divorţul); planificarea familială: atitudinea faţă de contracepţie şi avort; rolul sexelor în familie, educaţia copiilor.
De asemenea, profesorul Vasile Ghețău e de părere că marile diferențe de fertilitate, și de afiliere/neafiliere la religie își vor pune cu forță amprenta pe structura populației mondiale după religie în deceniile care vin.
„Schimbarea majoră urmează a fi cea dintre Creștini și Musulmani. Cei dintâi sunt mai numeroși astăzi cu 36% și reprezintă aproape o treime din populația mondială, considerabil mai mult decât proporția Musulmanilor. Diferențele de număr și proporție vor fi neînsemnate la mijlocul secolului și identice în anul 2070, ritmul de creștere a Musulmanilor depășind cu mult pe cel al creștinilor. Aproape jumătate din întreaga creștere a populației mondiale până la mijlocul secolului, de 2,4 miliarde, ar reveni Islamului. Europa este singura regiune în care numărul Creștinilor va fi în scădere, cu 100 de milioane , ceea ce ar însemna o diminuare a ponderii acestora de la 75 la 65%”, explică profesorul Ghețău.
Citește aici și studiul Pew Research: Viitorul religiilor lumii: proiecții privind creșterea populației, 2010-2050
5
9
