Impozitul de 1% pe cifra de afaceri, impozitul suplimentar de la bănci de 2% și cel de la companiile de petrol și gaze (de 0,5%) pot duce ori la inflație, ori la șomaj.

TaxareFoto: Anna Berkut / Alamy / Alamy / Profimedia

Alexandra Smedoiu, partener Servicii Fiscale, Deloitte România amintește că dacă pachetul fiscal va fi promulgat de președinte, pragul de 50 milioane euro luat în calcul pentru impozitul de 1% ar fi cel de la 31 decembrie 2023, iar aplicarea va fi de la 1 ianuarie 2024.

Câte companii ar fi afectate

“Această măsură se va aplica companiilor cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, aproximativ 1.000 de companii, după estimările noastre, deci o treime din marii contribuabili, companii românești și multinaționale”, a afirmat Smedoiu.

La această măsură, spune ea, se adaugă un impozit pe profit suplimentar, în cazul instituțiilor financiare (2% din principalele venituri în primii doi ani, 1% ulterior), și a companiilor din industria de petrol și gaze cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro (0,5% din cifra de afaceri).

Dintre companiile vizate de impozitul minim, 70% ar urma să fie taxate la cifra de afaceri și doar 30% rămân la impozitul pe profit, conform datelor raportate de companii pentru 2022 și estimărilor pe 2023.

Ce domenii vor fi lovite de taxarea pe cifra de afaceri

În consecință, pentru acestea, dar și pentru contribuabilii care vor datora impozit suplimentar, afirmă Smedoiu, cel mai probabil va crește cota efectivă de impozitare începând cu 2024.

“Cele mai afectate vor fi companiile din tehnologie și telecomunicații, pentru care impozitul total urcă la 31%, industria auto (la 30%), retail (la 29%), domeniul farmaceutic (la 29%) și industria prelucrătoare (la 28%)”, explică ea.

Calculele au la bază impozitul pe profit raportat de companii pentru anul trecut și cifra de afaceri estimată.

Reprezentanta Deloitte menționează faptul că impozitul pe cifra de afaceri se aplică și societăților din aceleași categorii care au pierdere fiscală, aproximativ 100 din totalul menționat.

Măsurile ar putea aduce la buget aproximativ 6,5 miliarde de lei anul viitor.

Costurile crescute ar lovi într-una din cele două variante, în opinia ei:

1. Transferate mai departe în prețurile bunurilor și serviciilor, ceea ce s-ar traduce în inflație.

2. Vor fi internalizate de către companii și astfel se va încetini creșterea economică sau va avea loc o contracție a activității economice, ceea ce ar duce la șomaj.

„Toate companiile își fac aceste calcule să vadă cum se pot suporta aceste costuri și de către cine”, a mai arătat Alexandra Smedoiu.

Ce prevede pachetul de taxare al Guvernului Ciolacu în privința companiilor mari

Companiile mari (cu cifra de afaceri de peste 50 milioane euro) vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă cel pe profit (de 16%) este mai mic.

Practic se introduce o formulă din care se scad diverse lucruri, precum investițiile, ori accizele.

Sunt exceptate companiile care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Băncile vor plăti un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri

În cazul băncilor se introduce un impozit suplimentar (pe lângă cel pe profit) de:

2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv;

1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Impozit suplimentar pentru companiile din sectoarele petrol și gaze naturale

Se introduce un impozit suplimentar de 0,5% și pentru companiile de petrol și gaze cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro.

Practic, pe lângă impozitul pe profit să se aplice și acest nou impozit.

Vezi și: Ce taxe cresc dacă președintele va promulga legea asumată de Guvernul Ciolacu: de la taxarea microîntreprinderilor și companiilor mari, la TVA și acciza pe băuturile cu zahăr